CLIMĂ Schimbări majore din cauza activităţilor umane

Schimbările climatice sunt tot mai vizibile în cele mai diverse locuri de pe planetă. Activităţile umane influenţează ciclurile normale ale naturii, iar acest lucru are urmări. Un grup internaţional de oameni de ştiinţă condus de cercetători chinezi a constatat că Oceanul Arctic prezintă o acidificare mult mai rapidă comparativ cu alte oceane ale lumii ca urmare a topirii gheţii marine. Studiul, publicat în jurnalul Science, a demonstrat că rata de acidificare din vestul Oceanului Arctic este de trei până la patru ori mai rapidă comparativ cu alte bazine oceanice. O creştere a nivelului de dioxid de carbon (CO2) indusă de activitatea umană a avut drept rezultat o apă de mare cu o aciditate mai ridicată şi mineral de carbonat de calciu mai puţin saturat, un proces denumit acidificarea oceanului. Echipa condusă de oameni de ştiinţă de la Institutul de Cercetări Polare şi Marine din cadrul Universităţii Jimei a sintetizat date privind nivelul de carbonat oceanic din 47 de mostre prelevate în timpul unor expediţii ştiinţifice în regiunea Oceanului Arctic din 1994 până în 2020 în vederea analizării modului în care ciclul carbonului din acest ocean răspunde la schimbările climatice. Cercetătorii au descoperit că, din cauza schimbărilor climatice şi a retragerii ulterioare a gheţii marine, o suprafaţă mai mare de apă de mare acoperită iniţial de gheaţă a fost expusă atmosferei, fapt ce conduce la absorbţia mai rapidă a CO2 atmosferic, determinând astfel acidificarea drastică a oceanelor şi reducerea capacităţii oceanului de a acţiona ca un tampon la impactul încălzirii globale. Oamenii de ştiinţă anticipează o scădere suplimentară a pH-ului la latitudini mai înalte, unde se manifestă retragerea gheţii marine. În acest sens, ei au subliniat necesitatea urgentă de reducere a emisiilor de carbon pentru conservarea ecosistemului arctic. "Acidificarea oceanelor poate avea un impact catastrofal asupra vieţuitoarelor marine, cum ar fi scoici, midii şi melci, esenţiale pentru somonul arctic şi heringi", a declarat Qi Di de la Universitatea Jimei, autor principal al studiului.

Pe de altă parte, regiunea amazoniană de pe teritoriul Braziliei se confruntă cu cele mai grave incendii din ultimii 12 ani, a avertizat Institutul naţional pentru cercetare spaţială (INPE). În septembrie, 41.282 de incendii s-au înregistrat în regiune, potrivit INPE. Ultima dată când s-a înregistrat un număr mai mare de incendii într-o lună a fost în septembrie 2012. Sezonul incendiilor de vegetaţie în Brazilia are loc în perioada iunie-octombrie. În cele mai multe dintre situaţii, arborii sunt doborâţi primii, iar apoi regiunile defrişate sunt incendiate în scopul creării unor noi păşuni şi terenuri agricole pentru cultivarea soia. Întrucât pădurea tropicală din regiunea Amazonului poate absorbi cantităţi imense de gaze cu efect de seră precum dioxidul de carbon, aceasta este de o importanţă majoră pentru clima globală.