English
Schimbările climatice, cea mai mare provocare a zilelor noastre, a adunat pe 19-20 octombrie la Bucureşti peste 90 de speakeri români şi internaţionali la Climate Change Summit, care au împărtăşit soluţii pentru un viitor sustenabil în faţa a 1700 de participanţi de la Opera Naţională şi în cele 20 de locaţii conexe din Bucureşti, se arată într-un comunicat al Social Innovation Solutions, remis redacţiei. De asemenea, 827.000 de spectatori din întreaga lume au urmărit transmisiunea live de pe contul de Twitter al platformei partenere We Don't Have Time, se mai arată în comunicat.
Aflat la cea de-a doua ediţie, Climate Change Summit, devenit deja eveniment de referinţă în regiune pentru inovatori, antreprenori, cercetători, reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi de business sau ai societăţii civile, precum şi oficiali guvernamentali şi din administraţia publică, a adus în atenţia publică subiecte precum viitorul economiei circulare, finanţelor, agriculturii, protejării vieţii sălbatice sau a comunităţilor locale, informează sursa menţionată.
"Ideea cu care am pornit această iniţiativă a fost să aducem principalii actori ai tranziţiei către sustenabilitate la aceeaşi masă, fie că vorbim de autorităţi, activişti, start-up-uri, think tank-uri sau companii, pentru a face schimb de idei şi de a învăţa unii de la alţii. Tot ceea ce facem, tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, de la economie la educaţie, are o amprentă asupra mediului, dar totodată poate deveni o sursă de soluţii sustenabile", a declarat Maria Rousseva, Deputy CEO al BRD Groupe Societe Generale, în deschiderea celei de-a doua ediţii a Climate Change Summit, potrivit comunicatului.
"Soluţiile pentru problemele complexe legate de schimbările climatice necesită implicarea tuturor părţilor. Ne onorează că toate aceste grupuri au fost reprezentate şi la cea de-a doua ediţie a Climate Change Summit - autorităţi centrale şi locale, comunităţi civice şi de afaceri, experţi şi antreprenori. Viitorul nostru depinde de colaborare şi determinare, şi ne bucurăm că putem facilita acest dialog", declară Ciprian Stănescu, Preşedinte al Social Innovation Solutions, conform sursei menţionate.
Despre colaborarea intersectorială şi internaţională a vorbit şi mesajul transmis din partea Preşedintelui României, Klaus Iohannis, care a menţionat şi importanţa educaţiei în lupta împotriva schimbărilor climatice în contextul desfăşurării mai multor conferinţe şi evenimente în universităţi în cadrul Climate Change Summit: "Copiii şi tinerii sunt profund preocupaţi de schimbările climatice şi de efectele acestora asupra vieţii lor, dar în acelaşi timp sunt foarte dornici să se implice în abordarea acestora. Trebuie să le dăm putere şi să le oferim oportunităţi de a participa la accelerarea tranziţiei verzi, inclusiv asigurându-ne că au competenţele şi instrumentele potrivite în acest sens", transmite sursa indicată. Mesajul acestuia a fost prezentat de către Alexandra-Maria Bocşe, Consilier de Stat - Departamentul Climă şi Sustenabilitate, arată datele comunicatului.
"Ţara noastră este semnatară a Pactului de la Paris şi îşi asumă puternic angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră. Credem că transformarea economiei României într-una verde şi digitală este un proces pe termen lung care necesită un plan naţional puternic şi asumat de toate forţele politice, de business şi civice", este mesajul transmis de Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, prin prezenţa Consilierului de Stat, Mihaela Frăsineanu, informează sursa menţionată.
În cadrul summitului, Nicuşor Dan, primarul general al Bucureştiului, şi Hubert Thuma, preşedintele CJ Ilfov, au devenit ambii semnatari ai Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor, prin crearea Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov, parte a Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde, co-fondată de alpinistul de înaltă altitudine Alex Găvan şi Florin Stoican, directorul geoparcului "Oltenia de sub munte", acesta fiind una dintre soluţiile propuse de societatea civilă pentru combaterea poluării dramatice care afectează sănătatea locuitorilor Bucureştiului şi a zonelor limitrofe, transmite sursa citată.
Un alt subiect de interes local a fost şi ecosistemul energetic sustenabil pe care România vrea să-l construiască, iar Sebastian Burduja, Ministru al Energiei, a declarat că ţara noastră se află într-un punct optim pentru a beneficia de revoluţia energetică: "Avem la Ministerul Energiei un buget de investit de 18 miliarde de euro. Cred că este cea mai mare sumă de bani pe care orice minister din România o are la dispoziţie pentru a o direcţiona către proiecte noi, spre investiţii, către piaţa privată". Mai mult decât atât, acesta a anunţat că "numărul prosumatorilor în România este aşteptat să crească în următorii doi ani până la 236.000, iar până în 2030 să depăşească 350.000", se mai arată în comunicat.
Agenda primei zile a summitului a abordat subiecte precum acţiunile climatice, economia circulară, proiecte centrate pe natură, sustenabilitatea în industria textilă şi cea alimentară, dar şi în agricultură şi urbanism, menţionează sursa precizată.
Expert în domeniul economiei climatice şi al finanţelor durabile, Ingmar Jurgens a explicat cum poate economia să devină sustenabilă, finalizându-şi prezentarea cu o concluzie optimistă: "Avem nevoie de cooperare, agilitate şi sprijin. Avem nevoie de cooperare pentru că trebuie să învăţăm unii de la alţii, avem nevoie de agilitate pentru a ne focusa, a încerca, a face greşeli şi a lucra împreună, iar la finalul zilei trebuie să-i convingem pe toţi să aibă acelaşi obiectiv. Avem nevoie de know-how şi capacitatea de a construi un ecosistem care să funcţioneze în noua realitate", potrivit comunicatului.
Despre rolul directoratului general pentru acţiuni climatice din cadrul Comisiei Europene, dar şi despre viitorul acestuia, a vorbit Elina Bardram, Director pentru "Adaptare & Rezilienţă, Comunicare şi Relaţii cu Societatea Civilă", care a subliniat importanţa a trei forţe "care se aplică şi factorilor de decizie politică, dar şi nouă, cetăţenilor simpli. În vremea dezinformării şi a defetismului, vom supravieţui doar dacă avem colaborare, curaj şi compasiune faţă de cei mai puţin pregătiţi din Europa, dar şi faţă de partenerii noştri globali pe care trebuie să-i ajutăm să meargă înainte", menţionează sursa citată.
Georgia Elliott-Smith, consultant în sustenabilitate, activistă de mediu şi speaker profesionist, a vorbit despre ce reprezintă de fapt sustenabilitatea şi cum ar trebui ea să fie responsabilitatea tuturor: "În primul rând, avem o problemă a modului în care definim termenul de sustenabilitate, el devenind mai degrabă un mod de spune "managementul mediului". Dar nu despre asta este vorba. Sustenabilitatea este de fapt modul în care poţi susţine o întreprindere de succes pe termen lung. Iar asta înseamnă că trebuie să iei în calcul inclusiv problemele de mediu, dar nu înseamnă doar asta", transmite sursa menţionată.
Ed Gillespie, futurolog, scriitor, speaker inspiraţional şi co-fondator Futerra a vorbit despre viitorul acţiunilor climatice, iar în cadrul prezentării sale a subliniat faptul că întrebarea pe care ne-o adresează de fapt viitorul este: "Cât de fierbinte vom permite Pământului să devină? Ştim care sunt consecinţele inacţiunii noastre: cu cât temperatura creşte, cu atât fenomenele meteorologice devin mai violente şi cu cât Pământul devine mai fierbinte, cu atât noi devenim mai violenţi. Şi nu cred că este despre a ne salva planeta. Planeta nu are nevoie să fie salvată sau schimbată. Ea are nevoie să fie iubită şi apreciată pentru toate minunăţiile pe care ni le oferă. Aşa că este vorba despre potenţialul nostru colectiv, este vorba despre viitorul copiilor noştri şi mai este despre propria noastră stabilitate şi libertate", se mai arată în comunicat.
În cea de-a doua zi a Climate Change Summit, care a însumat 20 de evenimente în diferite locuri din oraş - conferinţe în 5 universităţi, workshopuri, mese rotunde, discuţii şi grupuri de lucru la Parlament, Guvern, Ministerul Mediului şi Comisia Europeană - s-a vorbit despre start-up-uri verzi, rezilienţă climatică, schimbări climatice şi inteligenţa artificială, tranziţie energetică, practici de agricultură sustenabilă, securitatea alimentară, finanţări sustenabile, rolul autorităţilor centrale şi locale în atingerea obiectivelor SDG6, antreprenoriat sustenabil, oportunităţi de economie circulară, politici de mediu, cercetare şi dezvoltare în tehnologii energetice, dar şi despre literatură, storytelling sau implicarea tinerilor în acţiuni de combatere a schimbărilor climatice, informează sursa precizată.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
