Clubul Fermierilor Români susţine accesul liber şi necondiţionat al fermierilor europeni la Noile Tehnologii Genomice

Sistemele agroalimentare europene şi implicit, cele din România se află sub o presiune foarte mare din cauza impactului schimbărilor climatice, a volatilităţii pieţelor şi preţurilor. Presiunea economică creşte semnificativ prin restricţiile pe care le-a impus noua Politică Agricolă Comună şi cerinţele strategiilor Farm to Fork şi Biodiversitate. Acest lucru se traduce printr-un impact pe consumul de îngrăşăminte (care ar trebui redus cu 20% până în 2030) şi pesticide (care ar trebui reduse cu 50% la nivelul UE până în 2030), dar şi pe resursele disponibile - apă şi teren. În final, vor rezulta pierderi mari de productivitate şi competitivitate ale fermelor europene, conform unui comunicat de presă al organizaţiei.

În condiţiile sus-menţionate, fermierii europeni au nevoie de plante mai rezistente la boli, dăunători şi cu un consum mai redus de apă şi îngrăşăminte. Opţiunile existente sunt foarte limitate, singura alternativă viabilă fiind reprezentată de noile tehnici şi tehnologii, respectiv, accesul la genetica superioară pentru asigurarea competitivităţii.

După 15 ani, răstimp în care, pe plan global, s-au dezvoltat aceste noi tehnologii genomice, UE a supus negocierilor în Consiliul UE şi în Parlament un Regulament referitor la Noile Tehnici Genomice (NTG).

Comisia Europeană a obţinut, pentru această propunere de Regulament, aprobările de la instituţiile de interes. În primul rând, de la EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară), dar şi de la oameni de ştiinţă, prin Centrul comun de cercetare (JRC) al CE.

Specialiştii afirmă că varietăţile NTG1 sunt sigure pentru consumul uman şi animal şi că sunt asimilate varietăţilor convenţionale deoarece, prin tehnologiile aplicate NTG1, se aduc ȋn 2-3 ani ameliorări plantelor ȋn mod similar cu cele realizate de cercetători ȋn 15-20 ani ȋn cȃmp.

Citând din documentele Comisiei Europene, precizăm că "plantele NTG1 care sunt similare cu cele care apar în mod natural sau cele care sunt obţinute prin amelioarare convenţională nu vor face obiectul cerinţelor în materie de etichetare din cadrul legisaltiv privind OMG-urile. Ele urmează să fie etichetate în acelaşi mod ca şi plantele convenţionale".

Ca atare, Clubul Fermierilor susţine ca fermierii români şi europeni să nu fie discriminaţi faţă de ţările terţe în ce priveşte accesul la noile tehnologii genomice, pentru asigurarea rezilienţei şi competitivităţii. Altfel, Uniunea Europeană va importa produse NTG, mai ieftine decȃt cele europene, punȃnd ȋn inferioritate şi la risc fermierii europeni.

În ceea ce priveşte aspectele comerciale, susţinem continuarea negocierilor pentru asigurarea unui cadru care să nu fie restrictiv/prohibitiv pentru fermierii români în ceea ce priveşte accesul la genetica avansată, atât din punct de vedere al costurilor, cât şi al aspectelor legate de drepturile de proprietate intelectuală.

Referitor la posibilele limitări invocate în ceea ce priveşte exportul de NTG ȋn viitor, de către Romȃnia, Comisia Europeană a dat asigurări că a abordat subiectul ȋn cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi că aceasta organizaţie a menţionat că plantele NTG fac deja obiectul comerţului mondial şi nu au fost probleme de respingere datorită faptului că plantele NTG sunt internaţional recunoscute ca fiind similare plantelor convenţionale.

Clubul Fermierilor susţine că adoptarea noului regulament nu trebuie să aducă nicio barieră comercială fermierilor români, asigurându-ne că nu vor exista impedimente în continuarea exporturilor în ţările terţe din Orientul Mijlociu, Nordul Africii şi Golful Persic.

Fermierii şi procesatorii români nu trebuie să fie discriminaţi ȋn raport cu plantele NTG care vor fi importate ȋn UE (de notat că deşi UE nu acceptă ȋn cultură plantele OMG, 92% din cele circa 30 milioane tone de şroturi de soia importate anual ȋn UE sunt OMG).

Clubul Fermierilor consideră clare argumentele rezultate din studiile EFSA şi JRC în ceea ce priveşte asimilarea NTG 1 cu plantele convenţionale şi regulile după care acestea ar urma să fie tratate pentru utilizare de fermierii europeni.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a concluzionat că, în ceea ce priveşte riscurile pentru sănătatea umană şi animală şi pentru mediu, nu există pericole specifice legate de mutageneza dirijată sau de cisgeneză .

Interesul fermierilor din României este să aibă accesul la genetică de vârf, ca să rămână competitivi şi să reziste multiplelor crize cu care se confruntă în prezent.

Reiterăm beneficiile noilor tehnologii inovatoare care creează perspectivele unor oportunităţi semnificative pentru fermieri şi societate precum:

Creşterea producţiei: Noile Tehnici Genomice permit fermierilor să dezvolte plante cu randamente mai mari şi o mai bună rezistenţă la boli şi dăunători. Acest lucru contribuie la creşterea producţiei agricole şi la asigurarea unei aprovizionări constante cu alimente.

Reducerea utilizării pesticidelor: Prin ameliorarea de precizie, plantele rezistente la boli şi dăunători necesită mai puţină intervenţie chimică. Astfel, se reduce utilizarea pesticidelor, protejând mediul şi sănătatea consumatorilor.

Adaptabilitatea la schimbările climatice: NGT permit dezvoltarea plantelor care pot rezista la temperaturi extreme şi la condiţii de secetă. Această adaptabilitate este esenţială în contextul schimbărilor climatice pentru menţinerea securităţii alimentare.

Gestionarea sustenabilă a resurselor: Ameliorarea plantelor necesită mai puţină apă şi nutrienţi pentru a se dezvolta, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale.

Noile Tehnici Genomice constituie un progres semnificativ în domeniul ştiinţelor agricole, reprezentând un pas mare către un viitor în care ameliorarea plantelor va contribui la o agricultură mai eficientă şi durabilă, adaptată la cerinţele de mediu şi climă ale Pactului Verde European.

La nivel mondial există o cerere semnificativă de plante NTG, datorită potenţialului lor de a contribui la abordarea provocărilor actuale din sistemul agroalimentar. Schimbările climatice şi declinul biodiversităţii au adus în prim-plan rezilienţa pe termen lung a lanţului alimentar şi nevoia unei tranziţii către sisteme agricole şi alimentare mai sustenabile.

Clubul Fermierilor susţine accesul fermierilor la noile tehnologii genomice şi libertatea fără condiţii de care aceştia să dispună în utilizarea plantelor convenţionale, NTG 1 - asimilate plantelor convenţionale sau NTG 2.