Clujul a făcut boom-ul economic al anului

• Oraşul de pe Someş va atinge peste trei ani 1 milion de locuitori şi se pregăteşte să devină capitala de facto a Transilvaniei

Potrivit ultimelor raportări ale Institutului Naţional de Statistică (INS), Cluj- Napoca a devenit al doilea oraş ca populaţie din ţară după Bucureşti. În oraşul de pe Someş locuiesc 311.400 de locuitori. Cu acest număr, Clujul a depăşit Timişoara şi Constanţa. Clujul înseamnă acum o aglomeraţie urbană care, conform unor prognoze guvernamentale de anul acesta, se va transforma rapid în zona metropolitană Cluj, ce are un potenţial de creştere de până la 1 milion de locuitori în următorii trei ani. În acest context, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Cluj vorbeşte deja oficial despre o rată a şomajului care va atinge în curând cifra zero. Boom-ul de la Cluj a schimbat faţa unui oraş care "exporta" pe plan internaţional ieri "băncile tricolore" şi "pericolul maghiar".

În spatele acestor cifre, clujenii vorbesc deja despre o adevărată renaştere a Clujului după un regres economic vizibil în perioada 2000- 2004. Problemele politice locale par a fi depăşite, mai mult, în ultimii trei ani, vocile de la Bucureşti au vorbit chiar despre un tratament financiar preferenţial aplicat "capitalei Transilvaniei", aşa cum a fost redenumită fostul centru al naţionalismului patriotard. Administraţia locală a invocat cifra de 1000 de miliarde de lei vechi atrase în mod direct spre Cluj de la bugetul central. Banii au generat o avalanşă de proiecte de infrastructură aflate în diferite stadii de realizare. Adiminstraţia locală a iniţiat proiectul unei prime centuri de ocolire de mari dimensiuni pe ruta localităţilor Vâlcela- Apahida, realizată din fondurile companiei naţionale de drumuri. Un al doilea inel de circulaţie aflat în stadiul de proiect urmează să fie construit între cartierul Mănăştur cu ieşire spre zona Someşeni. Pe lângă acestea, investiţia Nokia a obligat autorităţile să iniţieze un drum expres, denumit autostrada urbană Cluj-Jucu, pentru a facilita accesul companiilor din parcul industrial Nokia spre aeroportul oraşului. Toate aceste inele rutiere vor fi integrate apoi în primul tronson al autostrăzii Transilvania conform reprezentanţilor ministerului Transporturilor, ce porneşte de la Săvădisla şi uneşte Clujul şi Turda cu punctul terminus de la Borş. Un alt proiect al autorităţilor locale este zona metropolitană Cluj din care vor face parte 19 localităţi din jurul oraşului. Acestea au cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii trei ani după constituirea a trei parcuri industriale în care au fost atrase branduri ca Emerson, producătorul american de utilaj energetic sau germanii de la Ekerle. Cea mai notorie este comuna Jucu, botezată deja "comuna Nokia" unde gigantul telefoniei mondiale dezvoltă o capacitate de producţie întinsă pe câteva sute de hectare. O primă observaţie ce priveşte creşterea economică a Clujului vizează apariţia în mai puţin de un an şi jumătate a trei retaileri de mari dimensiuni care până, în 2004, nici nu se gândeau să investească în Cluj. Consumul clujenilor a antrenat rulaje considerabile pentru hypermarketurile Cora, Carrefour şi Auchan care s-au plasat strategic în poli de dezvoltare ai oraşului, spre ieşirile înspre Bihor şi spre autostrada Transilvania. Carrefour funcţionează în noul Polus Mall, un complex comercial de mari dimensiuni dezvoltat de investitorii austrieci de la Immoeast iar Auchan a pariat pe forţa Iulius Mall, care a inaugurat la Cluj al treilea mall de mari dimensiuni după cele de la Iaşi şi Timişoara. Polus şi Iulius vor trebui să facă faţă altor două proiecte de centre comerciale de mari dimensiuni plasate în zonele centrale ale oraşului. Astfel, un fond de investiţii britanic, va deschide în mai puţin de un an Atrium Centers, un complex de shopping,birouri şi locuinţe pe fostul amplasament al fabricii de textile Someşul. Proiectul va include spaţii comerciale pe o suprafaţă de aproximativ 32.000 de metri pătraţi, dar şi un hotel de patru stele, destinat mai ales oamenilor de afaceri, şi un business center cu o suprafaţă utilă de 10.000 de metri pătraţi. În zona ultracentrală a străzii Babeş un investitor local dezvoltă cel de-al patrulea centru comercial de tip mall din Cluj denumit Akademia Center. În replică, un grup de investitori spanioli au în proiect un micro- mall în apropierea centrului expoziţional Expo Transilvania ce va fi edificat pe un teren concesionat de la Primăria Cluj- Napoca.