CNBC: "Investitorii pe termen lung nu ar trebui să fie îngrijoraţi de corecţia pieţei"

Indicele S&P 500 a căzut, la începutul acestei săptămâni, cu peste 10% faţă de maximul istoric atins tot în această lună, ceea ce înseamnă că principalul coş de acţiuni din Statele Unite s-a aflat temporar în ceea ce se consideră a fi zona de "corecţie", se arată într-o analiză publicată ieri de CNBC.

Piaţa a fost la un moment dat cuprinsă de panică, dar investitorii ar trebui să ţină cont de trendurile pe termen lung, menţionează sursa citată. "Nu este neobişnuit faptul că am avut o corecţie de 10%; neobişnuită este durata mare dintre corecţii", scrie agenţia americană.

În februarie-martie 2020, S&P 500 a căzut cu aproximativ 33% înainte de a-şi reveni. Înainte de căderea provocată de pandemie, ultima scădere de peste 10% a avut loc în ultima parte a anului 2018, când Rezerva Federală vorbea despre creşterea agresivă a dobânzilor. În acea perioadă - de la sfârşitul lunii septembrie până chiar înainte de Crăciun - S&P 500 a avut o scădere de 19%.

Practic au fost două corecţii de peste 10% în ultimii trei ani şi două luni, ceea ce înseamnă o corecţie la fiecare 19 luni. Pare mult, dar este sub norma istorică, conform CNBC.

• Corecţiile de 5-10% sunt normale

Într-un raport din 2019, Guggenheim Partners remcarca că scăderile de 5 - 10% pentru S&P 500 apar regulat. Firma de consultanţă financiară şi investiţii observase că, din 1946 până în acel moment, existaseră 84 de scăderi între 5% şi 10% ale pieţei din Statele Unite, adică mai mult de una pe an. Dar, piaţa revine după aceste deprecieri, timpul mediu de recuperare fiind de o lună.

Scăderi mai mari se produc mult mai rar, scrie CNBC, citând din raportul Guggenheim Partners. (vezi tabel)

Deprecieri ale pieţei situate între 10% şi 20% au apărut de 29 de ori (circa odată la doi ani şi jumătate, din 1946 până în 2019), scăderi de 20% - 40% de nouă ori (odată la 8,5 ani) şi de 40% sau mai mult de trei ori (odată la fiecare 25 de ani).

De remarcat că majoritatea declinurilor de peste 20% au fost asociate cu recesiuni economice (au fost 12 astfel de situaţii din 1946). De asemenea, important pentru investitorii pe termen lung este că, până şi scăderile severe, situate între 20% şi 40%, care apar relativ rar, nu durează foarte mult - circa 14 luni, potrivit raportului citat de publicaţia americană.

• S&P a crescut trei din patru ani

Dacă sunt luate în considerare şi dividendele, S&P a crescut de la an la an în 72% de cazuri, din 1926, conform materialului publicat de CNBC.

Asta înseamnă că, piaţa este în scădere în aproximativ un an din patru, dar poate şi chiar se întâmplă să apară secvenţe de scăderi anuale consecutive. Totuşi, aceasta nu este norma, din contra. Mai mult de jumătate din timp (57%), S&P are randamente anuale de 10% sau mai mult, se arată în articol.

• Susţinerea Rezervei Federale

Chiar dacă ultimii doisprezece ani au fost neobişnuit de buni pentru investitorii în acţiuni, din când în când pot apărea corecţii mai profunde. Din 2009 până la finele anului trecut, S&P 500 a avut câştiguri medii anuale de circa 15%, peste randamentul istoric de circa 10% pe an, scrie CNBC.

În opinia multor investitori, performanţa mai bună a indicelui din ultimii peste zece ani a apărut în mare parte ca urmare a politcii Rezervei Federale, care nu doar că a menţinut ratele dobânzii-cheie foarte jos (astfel încât au existat bani ieftini din abundenţă inclusiv pentru investitori), dar a şi pompat sume enorme în economie, care se reflectă acum în bilanţul său care a ajuns la peste 9 trilioane de dolari.

Dacă această ipoteză este adevărată, adică o bună parte din supra-performanţa acţiunilor se datorează Fed-ului, ar trebui să ne aşteptăm ca odată cu retragerea lichidităţii şi creşterea dobânzilor de către banca centrală din SUA, indicele să sub-performeze, adică să aibă un randament anual sub media istorică de 10%, notează publicaţia americană.

Acesta este punctul de vedere al Vanguard. În raportul său privind perspectiva economică şi de piaţă pentru 2022, administratorul de fonduri a remarcat că: "Eliminarea sprijinului (n.r. Fed-ului) reprezintă o nouă provocare pentru factorii de decizie politică şi un nou risc pentru pieţele financiare".

În condiţiile evaluărilor ridicate şi ale ratelor mai scăzute de creştere economică, Vanguard se aşteaptă la randamente mai mici pentru acţiuni, faţă de cele din ultimii zece ani. Practic, administratorul de fonduri american se aşteaptă ca randamentul unui portofoliu format din 60% acţiuni şi 40% obligaţiuni să fie cam jumătate din randamentul ultimului deceniu (între 9% şi 4% pe an).

Totuşi, Vanguard nu se aşteaptă la randamente negative, ci doar la profituri mai mici, scrie CNCB.

• Ce înseamnă că acţiunile sunt cu 10% sub maxime?

Luni, S&P 500 a coborât cu peste 10% faţă de maximul său istoric, dar cât de relevant este asta pentru un investitor obişnuit? Câţi au cumpărăt exact când piaţa a fost la maxime şi au vândut luni la minime? Este adevărat că mulţi intră în panică în perioade de scădere, dar foarte puţini îşi investesc toţi banii la maxime, notează publicaţia americană.

Cei mai mulţi investesc constant, de-a lungul mai multor ani. Or, asta înseamnă că atunci când acţiunile se corectează, de cele mai multe ori scad de la un preţ mai mare decât preţul mediu care s-a plătit pe ele, arată CNBC.