Rezerva Federală (Fed) a transmis miercuri un semnal ponderat că a încheiat majorarea ratelor dobânzilor, dar a subliniat că nu este încă pregătită să înceapă reducerile, informaţie care a dus la scăderea puternică a indicilor de pe Wall Street, transmite CNBC.
Printr-o declaraţie semnificativ modificată, care a încheiat şedinţa de două zile a Comitetului Federal pentru Operaţiuni pe Piaţă Deschisă, Rezerva Federală a eliminat limbajul care indica disponibilitatea de a continua să majoreze ratele dobânzilor până când inflaţia este adusă sub control şi intră drumul către obiectivul de inflaţie de 2% al Fed.
Cu toate acestea, a precizat că nu există încă planuri de a reduce dobânzile, având în vedere că inflaţia se menţine peste ţinta băncii centrale.
Declaraţia a oferit, de asemenea, o orientare limitată că s-a încheiat cu majorările, doar enumerând factorii care vor intra în "ajustări" ale politicii.
"Comitetul nu anticipează că va fi adecvat să reducă intervalul ţintă al dobânzilor până când va avea mai multă încredere că inflaţia se îndreaptă durabil spre 2%", se arată în declaraţie.
Deşi declaraţia a condensat indicatorii pe care factorii de decizie îi vor lua în considerare atunci când evaluează politica monetară, nu a exclus în mod explicit noi majorări.
O schimbare notabilă a fost eliminarea ca factor a efectelor decalate ale politicii monetare. Oficialii cred în mare măsură că ajustările îşi fac efectul în cel puţin 12-18 luni.
"În analizarea oricăror ajustări ale intervalului ţintă pentru dobânda fondurilor federale, Comitetul va evalua cu atenţie datele primite, perspectiva în evoluţie şi echilibrul riscurilor", se afirmă în declaraţie, înlocuind o serie de factori, inclusiv "strângerea cumulativă a politicii monetare, întârzierile cu care politica monetară afectează activitatea economică şi inflaţia şi evoluţiile economice şi financiare".
Aceste schimbări fac parte dintr-o revizuire prin care Fed încearcă să-şi contureze direcţia, pe măsură ce datele privind inflaţia scad, în timp ce creşterea economică a rămas rezistentă.
Declaraţia indică că creşterea economică a fost "solidă" şi a menţionat progresele realizate în ceea ce priveşte inflaţia.
"Comitetul apreciază că riscurile pentru atingerea obiectivelor sale de ocupare a forţei de muncă şi inflaţie se îndreaptă într-un echilibru mai bun. Perspectiva economică este incertă, iar Comitetul rămâne foarte atent la riscurile de inflaţie ", se spune în comunicat.
Declararea a eliminat o clauză cheie care făcea referire la "măsura oricăror strângeri suplimentare ale politicii" care ar putea veni.
Unii observatori ai Fed se aşteptau să vadă un limbaj care să sublinieze că majorările suplimentare ale ratelor sunt puţin probabile, dar declaraţia a lăsat întrebarea măcar parţial deschisă.
Până acum, însă, factorii de decizie au fost mai circumspecţi cu privire la intenţiile lor, avertizând că nu văd nevoia de a acţiona rapid în timp ce urmăresc evoluţia datelor. Membrii ai comitetului au indicat în decembrie o probabilitate a trei reduceri de un sfert de procent în acest an, mai puţin ambiţioase decât cele şase pe care pieţele futures le estimează, conform CME Group.
Imediat după decizie, acţiunile au scăzut la minimele sesiunii.
Fed-ul a beneficiat de inflaţia în descreştere, un piaţă muncii puternică şi o creştere economică solidă, dându-i atât libertatea de a începe să relaxeze politica monetară, cât şi precauţia cu privire la o creştere care ar putea accelera din nou şi ar putea duce la o creştere a preţurilor. Împreună cu cele 11 majorări ale ratelor, Fed-ul a permis, de asemenea, rolarea afacerilor cu titluri de valoare, un proces care a tăiat mai mult de 1,2 trilioane de dolari din bilanţul băncii centrale.
Declaraţia a indicat că reducerea bilanţului va continua în continuare.
Mulţi economişti adoptă acum o poveste de aterizare uşoară, în care Fed-ul poate reduce inflaţia fără a torpila creşterea economică. Rapoarte separate miercuri au indicat că piaţa muncii se estompează, dar şi salariile. ADP, o firmă de procesare a salariilor, a raportat că companiile private au adăugat doar 107.000 de noi angajaţi în ianuarie, un număr sub aşteptările pieţei, dar încă indicativ pentru o piaţă a muncii în expansiune. De asemenea, Departamentul Muncii a raportat că indicele costurilor cu forţa de muncă, un indicator pe care Fed-ul îl urmăreşte cu atenţie pentru semnalele privind inflaţia prin salarii, a crescut doar cu 0,9% în al patrulea trimestru, cel mai mic avans din al doilea trimestru al anului 2021.
Într-o perspectivă mai largă, inflaţia măsurată prin preţurile de consum personale de bază a crescut cu 2,9% în decembrie faţă de anul anterior, cel mai scăzut nivel din martie 2021. Pe o bază de şase şi trei luni, preţurile de consum de bază au alergat atât la sau sub ţinta Fed-ului.
Bursa de pe Wall Street a fost influenţată negativ de anunţurile Rezervei Federale. Indicele Dow Jones a închis în declin cu 0,7%, S&P 500 cu 1,5%, iar Nasdaq cu 2%.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 10:26)
De 2 ori a incercat fed sa spuna ca au terminat cu ridicarile de dobanzi si incep taierile. De fiecare data inflatia a revenit si speculatia in orice a revenit.
De 2 ori au trebuit sa dea inapoi.
A treia oara va fi ca sa combata recesiunea. Sau va fi iar o incercare ratata.
Sigur ca economia e strong si bla bla. Nromal ca e strong cand au printat 20% din pib in pandemie si au trimis acei bani in cont la oameni si la firmele mici, plus au iertat datorii, amanat rate la credite etc. Lumea a cheltuit mult ca a avut bani de la guvern cadou, mai multi bani lunar decat au castigat inainte din munca. Dar a fost doar un blip, cum se inatampla cu multi ce castiga la loto di, mai devreme sau mai tarziu, ajung iar saraci.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 11:09)
Au fost vreodata saraci americanii? Ca eu nu-mi aduc aminte, si nici in statistici nu gasesc sa moara de foame ca rusii si chinezii!
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 12:04)
nu saraci nici vorba, era o metafora, ca isi vor reveni la nivelul la care erau inainte de pomeni. adica cei cu loto , multi revin saraci fata de bogatia ce le-a picat pleasca din loto. la fel e oricine, gasesti 100 de lei pe jos, 200 , etc, in cat timp revii la starea dinainte de a-i gasi. cam asta-i ideea. mai devreme sau mai tarzxiu banii primiti se duc, profiturile exceptionale se duc, economia care trebuia sa intre in recesiune in 2019-2020, va in tra in recesiune.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 13:51)
Dar de ce trebuia sa intre economia in recesiune? Sau de ce trebuie sa intre acuma, mai ales ca au tras bani inapoi la greu - vezi inflatia cum scade! E musai recesiunea asta?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 14:04)
INTRE 2008-2019 economia americana (sau mondiala)a fost tinuta in priza de dobanzi real negative, si qe-printare de bani. cum au incercat sa creasca dobanzile, cum a picat bursa rau(2018). asta a fost pana la pandemie. apoi au injectat "droguri " bani cash printati in sistem si inca suntm in perioada de efect a celor droguri. indeea mea e ca , de indata ce trece efectul acelei injectii masive de bani printati, va trece si inflatia, dar se va reveni la ce a fost inainte de droguri, o economie supraindatorata care nu poate face fata dobanzilor real pozitive, si recesiune. apoi , printare de bani si dobanzi iar real negative ca sa "ne revenim".
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 14:15)
pacientul, economia, e bolnav din 2008 de o boala numita supraindatorare. el a primit injectii periodice de bani printati si dobanzi negative, dar acest tratament a fost numai pt simptome, nu si pt boala , supraindatorare, care s-a agravat. in 2020 odata cu pandemia, a primit o doza masiva de cash printat, si ca orice medicament in doza masiva a avut efecte secundare: inflatia. acum, pacientul, si mai bolnav de indatorare, se vorbeste sa fie scos de la trata mentul cu cash printat plus dobanzi real negative, din cauza efectului nedorit inflatia. intrebarea e cat timp va rezista pacientul fara tratament , el fiind si mai bolnav ca inainte(economie si mai supraindatorata ca-n 2008). raspuns logic, pana trece efectul ultimei injectii de cash.
1.6. :))) (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 17:13)
Hai aici sa/i vezi , vai de mama lor, ce vezi tu la televizor ii apa de ploaie, au intre 60/70 milioane pers care primesc bonuri de masa, 90% din bruneti nu lucreaza( au platit de la guvern chiria plus tichete sa cump de mancare, spalarea pe creier ii nr 1 , mulri dintre ei nu au asig med. , guvernul plateste 2/3 trilioane $ pt ei la spitale, daca opresc printerul ii razboi aici, daca si voi capi de pluta a/ti printa .....
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 01.02.2024, 19:18)
De Rusia zic, binenteles…