CNIPMMR cere Guvernului finanţarea a şase programe pentru dezvoltarea mediului de afaceri

Consiliul Naţional al În­treprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită Guvernului ca, până la data încheierii dezbaterilor pe proiectul de buget de stat pentru anul 2022, să introducă în capitolele de finanţare şi şase din cele 27 de programe dorite de antreprenori, pentru dezvoltarea mediului de afaceri din ţara noastră.

Este vorba despre programele România Tech-Nation, IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct, de operaţionalizarea Fondului de formare profesională pentru angajaţi şi a Fondului pentru creşterea capacităţii instituţionale a par­tenerilor sociali.

"În ceea ce priveşte observaţiile pe programul de guvernare, nu am sesizat termene de implementare pentru niciuna dintre măsurile destinate mediului de afaceri. De aceea ne-am permis să venim noi cu câteva cereri foarte concrete, cel puţin pentru anul 2022. Solicităm foarte clar câteva implementări de programe. Acest program de susţinere a tinerilor şi digitalizării start-up-urilor româneşti, câteva programe pentru Fondul de garantare - IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct. Dacă pentru Româ­nia Tech-Nation am propus un buget de două miliarde lei, pentru celelalte programe bugetul total pe care l-am propus este de 10 miliarde lei. În egală măsură, considerăm că formarea profesională a angajaţilor, menţinerea angajaţilor şi orice tipuri de stimulente pentru anul care urmează vor fi extrem de importante, să nu mai asistăm la această pierdere continuă în sectorul privat din România. Să nu uităm de implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, unde cerinţa noastră expresă este ca partenerii sociali să se regăsească în arhitectura de implementare. Anul 2022 este crucial pentru revenirea economică a României şi redresarea noastră ca societate", a afirmat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, cu prilejul conferinţei de presă organizată ieri la sediul instituţiei respective.

Domnia sa a arătat că antreprenorii solicită în zona de turism o alocare bugetară de 50 milioane euro, sumă destinată promovării ţării noastre ca destinaţie turistică.

"Din comparaţia pe care noi am realizat-o cu programul de guvernare, am sesizat faptul că am fost mai pragmatici în propunerile noastre. Am cerut un buget de 50 de milioane de euro pentru promovarea României ca destinaţie turistică. Am cerut un program de investiţii în turism, reducerea TVA pentru agenţiile de turism, în egală măsură stimularea incomingului. Vor exista pentru următorii doi ani voucherele de vacanţă, care au ajutat domeniul turismului să supravieţuiască într-o perioadă extrem de dificilă", a declarat Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR s-a referit şi la Acţiunea 4.1.1 - Investiţii în activităţi productive (n.red. - noua măsură 3), despre care a afirmat că a fost pe punctul să fie deturnată de anumiţi funcţionari ai statului.

"Programul a fost la mustaţă să fie un eşec, deoarece erau din informaţiile noastre erau roboţi gata pregătiţi să înregistreze proiectele imediat după lansare, iar în privinţa achiziţiilor de spaţii erau unii din Mamaia şi Constanţa care doreau, prin noua măsură, să îşi valorifice apartamentele. De aceea, considerăm că măsura 4.1.1 ar fi riscat să fie un jaf mai mare decât măsura 3, în condiţiile în care ar fi fost lansată pe 27 decembrie, cu sistemul primul venit-primul servit, cu clădiri care erau deja achiziţionate. Din fericire, în urma discuţiei pe care am avut cu noul ministru al fondurilor europene, Dan Vîlceanu şi cu corpul de experţi din subordinea domniei sale, lucrurile s-au schimbat în bine. Măsura 4.1.1 va fi lansată la începutul anului 2022 şi aplicaţiile se vor trimite timp de cinci zile. Vor fi scoase achiziţiile de clădiri, se va renunţa la principiul primul venit-primul servit, va exista un punctaj de ierarhizare, iar la punctaj egal va prevala următoarea ordine de criterii: ponderea echipamentelor achiziţionate în totalul grantului, locurile de muncă create în cadrul programului şi abia la final data şi ora înscrierii proiectului în program. Aceste modificări vor garanta că programul va fi un concurs real de proiecte pentru IMM-uri. Grantul acordat se va corela cu cifra de afaceri în limita maximă de un milion euro şi o companie nu va putea să solicite un grant mai mare de cinci ori decât cifra de afaceri. În acest mod nu vom mai avea în program firme cu cifre de afaceri de 10.000 sau 20.000 euro, care să primească un milion euro. Prin această corelare se va asigura un echilibru între companiile mici şi între companiile mari", a precizat Florin Jianu.

Preşedintele CNIPMMR consideră că 2021 este un an ratat pentru mediul de afaceri din ţara noastră.

"Conform statisticii, s-au închis sau şi-au suspendat activitatea cu 25% mai multe firme faţă de anul 2020. Cei care au rezistat în acest an, au făcut-o pe cont propriu, deoarece în 2021 nu au fost măsuri de sprijin din partea statului. Uitaţi-vă la schema pentru HoReCa, a cărei implementare are loc în aceste zile, la final de an, când pentru mulţi dintre antreprenori este prea târziu. Singura măsură de sprijin care a funcţionat în 2021 este IMM Invest, prin intermediul căreia au fost susţinute 25.000 de companii. În rest, măsura 2 - granturi pe capital de lucru - nu este finalizată, măsura 3 a fost anulată în 2021, iar IMM-urile nu prea au primit fonduri europene", a mai spus Florin Jianu.

• Promovarea la export - Cenuşăreasa ultimelor guvernări

În cadrul conferinţei de presă, un punct important de dezbatere a fost şi cel privind promovarea la export a companiilor din ţara noastră.

Strategia de export a României sună bine pe hârtie, dar e important dacă începem să lucrăm la ea de mâine, astfel încât să fie implementată cât mai repede, a declarat Sterică Fudulea, secretarul general al CNIPMMR.

"Exportul este Cenuşăreasa economiei româneşti. Am văzut în programul de guvernare că se doreşte crearea unei strategii de export şi cred că cifrele care ne arată adevărata valoare a exportului românesc şi, în special, a deficitului balanţei comerciale, trebuie să ne îngrijoreze pe toţi. Pe primele nouă luni, Institutul Naţional de Statistică ne-a transmis o valoare de creştere a deficitului balanţei comerciale cu 3,7 miliarde euro, faţă de 2020 când în tot anul a fost o creştere de un miliard euro. Nu cred că vom recupera în ultimele trei luni, astfel încât această creştere a deficitului balanţei comerciale să se diminueze. Dacă ne uităm pe ultimii ani, cifrele sunt alarmante. (...) Strategia de export trebuie lucrată foarte bine de un grup de lucru bine stabilit şi implementată indiferent de cine vine la guvernare în următorii cinci ani, pentru că, altfel, nu o să reuşim să diminuăm acest deficit la balanţei comerciale", a declarat Sterică Fudulea.

Potrivit secretarului general al CNIPMMR, companiile autohtone au nevoie de investiţii în capacităţile de producţie şi de o extindere a reţelei de diplomaţie comercială.

"Trebuie să identificăm care sunt produsele pe care le importăm. Dacă ne uităm pe cifre, anul acesta, în primele nouă luni, am importat de 71,3 miliarde euro şi am exportat de 54 de miliarde euro. Principalul punct ar fi să producem ceea ce consumăm noi din import. Aici ar trebui un program de investiţii în zona respectivă. Se vorbeşte de extinderea reţelei de diplomaţie comercială. Este nevoie de consolidarea acestei reţele, dar nu numai pe piaţa externă, ci şi internă. Avem zone neacoperite, cum ar fi că nu există reprezentant comercial în Silicon Valley sau unde există potenţial de dezvoltare, cum ar fi Africa", a concluzionat Sterică Fudulea.

• Voucherele din România - exemplu de bună-practică în studiul OCDE

Reprezentanţii CNIPMMR au prezentat şi un studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la impactul politicilor publice implementate prin biletele de valoare. Studiul a fost realizate de OCDE în şapte ţări (Franţa, Belgia, Cehia, Brazilia, Mexic, Maroc şi România) şi arată că aceste instrumente sunt folosite cu succes de autorităţi pentru a gestiona unele provocări globale şi locale, precum poluarea, problemele de nutriţie, accesul la educaţie, reintegrarea persoanelor din grupuri vulnerabile pe piaţa muncii sau redresarea anumitor sectoare de economie afectate de diverşi factori (cum ar fi, de exemplu, pandemia).

Mai mult, tichetele sunt un instrument care facilitează incluziunea financiară şi tranziţia către economia digitală, deoarece multe dintre beneficii sunt oferite în format digital sau în proces de digitalizare integrală.

România a fost selectată în studiul OCDE drept exemplu pentru rezultatele obţinute prin implementarea voucherelor de vacanţă care au revigorat turismul intern. În 2018, valoarea totală a voucherelor de vacanţă emise pentru a fi cheltuite în România a fost de 250 milioane euro, astfel că turismul intern a beneficiat de o creştere substanţială a veniturilor, de apariţia unor noi locuri de muncă în domeniu şi a oferit servicii de o mai bună calitate. Conform studiului OCDE, dacă în anul 2013 hotelurile aveau un profit net de 78 de milioane euro, în 2018 acestea au înregistrat un profit de 205 milioane euro. În egală măsură, profitul restaurantelor a crescut de la 39 milioane de euro în 2013, la 330 milioane de euro în 2018, iar calitatea serviciilor hoteliere a crescut, prin apariţia de noi unităţi de cazare de 4 sau 5 stele şi oferte all inclusive.

"Tichetele de valoare stimulează digitalizarea, deoarece majoritatea sunt oferite pe card sau sunt în curs de digitalizare integrală, stimulând IMM-urile să adopte şi să investească în infrastructura digitală. O surpriză plăcută a fost programul Mese Calde, care a demonstrat că şi vârstnicii se pot adapta şi pot învăţa să folosească un instrument nou de plată, pentru mulţi dintre ei - cardul. La fel ca voucherele de vacanţă, acestea sunt oferite exclusiv în format digital, ceea ce a atras şi instalarea a peste 3000 de POS-uri chiar şi în zonele rurale. Un alt beneficiu major pentru IMM-uri este că tranzacţiile au trasabilitate, iar sumele sunt folosite doar în scopul pentru care au fost alocate, ajutând astfel segmentele de industrie care traversează o perioadă dificilă", a concluzionat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.