CNIPMMR contestă modificările aduse Codului Muncii prin iniţiativă cetăţenească

Aproape jumătate din conţinutul Codului Muncii s-a modificat de Senat în urma unei iniţiative cetăţeneşti, fără ca patronatele să fie consultate, potrivit Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) care şi-a exprimat dezacordul faţă de aceste modificări, în cadrul unei conferinţe de presă, organizate ieri.

Ana Bontea, director pe probleme de dialog social în cadrul Consiliului, a declarat: "În primul rând, prin aceste modificări, se instituie o birocraţie excesivă, cresc cheltuielile angajatorilor şi se dezechilibrează relaţiile de muncă. Totodată, efectele acestor modificări ar putea duce blocarea angajărilor şi multe concedieri, afectând competitivitatea".

Modificările anterioare aduseseră o relaxare în ceea ce înseamnă angajarea răspunderii patrimoniale, atunci când salariatul produce o pagubă angajatorului său, ori distruge ceva, ori fură ceva.

Astfel, actuala reglementare din Cod menţionează că, în cazul în care există un acord între angajator şi salariat, iar o pagubă produsă este sub cinci salarii minime pe economie, aceasta se poate recupera prin acordul ambelor părţi, cu o metodologie simplificată. Or, modificarea propusă de iniţiativa cetăţenească elimină această simplificare, potrivit CNIPMMR, rezultatul fiind că şi pentru un leu angajatorul va trebui să formuleze cerere de chemare în judecată împotriva salariatului său.

Ana Bontea reaminteşte că România este un caz aproape unic la nivelul Uniunii Europene cu privire la reglementarea contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Acest lucru aduce, în opinia domniei sale, o birocraţie accentuată pe piaţa muncii, care nu este aliniată nici la practicile europene, nici la principiile normale de dezvoltare a unor relaţii de muncă.

Alte prevederi criticate de CNIPMMR sunt: remunerarea de către angajator a 20 de ore/lună pentru activitatea sindicală, instituirea unui spor la salariu pentru perioadele în care salariatul se află la dispoziţia angajatorului în timpul său liber şi instituirea unui spor de minim 75% pentru repausul săptămânal în alte zile decât sâmbăta sau duminica.

Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a precizat că membrii Consiliului nu vor susţine aceste modificări, deoarece ele afecteză negativ în primul rând întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), nu firmele mari: "În ultimii 25 de ani, singurele care au creat locuri de muncă au fost IMM-urile".

• IMM-urile susţin iniţiativa MFP de acordare a unor facilităţi fiscale, solicitând completarea acestora

Întâlnirea cu presa a continuat cu un alt subiect important, anume adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în ultima şedinţă a Guvernului, privind acordarea anumitor facilităţi fiscale. Ovidiu Nicolescu a declarat: "În mod concret, este vorba de eliminarea penalităţilor aferente celor care au avut întârzieri, cu condiţia ca acestea să se achite până la o anumită dată".

În opinia CNIPMMR, această iniţiativă este incompletă, pentru că nu se referă şi la o categorie de organizaţii care au avut relaţii cu bugetul statului. Preşedintele CNIPMMR a menţionat: "Ne referim la toate firmele, la organizaţiile patronale, sindicale şi de toate felurile care au fost implicate în absorbţia fondurilor europene. Aşa cum ştim cu toţii, statul are în unele părţi întârzieri de câţiva ani de zile, existând firme care din această cauză au fost penalizate, iar multe dintre ele au dat şi faliment. Este absolut necesar ca această ordonanţă să fie completată şi pentru organizaţiile care au fost penalizate şi care trebuie sau au trebuit să plătească penalităţi".

Respectivele organizaţii au suportat cinci categorii de efecte negative, pentru că statul nu şi-a onorat aceste obligaţii, potrivit domnului Nicolescu, care a continuat: "În primul rând, au avut costuri suplimentare semnificative, apoi au suportat întârzieri în realizarea obiectivelor prevăzute în contractele respective (aceasta este una din cauzele pentru care România este pe ultimul loc în Europa, având doar un grad de absorbţie de 56%, deci jumătate din bani s-au pierdut). Al treilea efect negativ vine din faptul că avem sute de firme, poate chiar de ordinul miilor, care au dat faliment, deoarece au început să implementeze şi nu au primit banii de la stat. De asemenea, această situaţie a descurajat foarte mulţi operatori economici să mai vină la ultimele lansări de apeluri de fonduri europene, iar cel mai important lucru pe care ţin să îl subliniez este că aceasta constituie una din cauzele principale pentru care gradul de absorbţie e atât de scăzut".

Preşedintele CNIPMMR a precizat că, în momentul de faţă, se face o discriminare între cei care au avut relaţii cu bugetul statului în condiţii normale şi cei care au avut implicaţii în fonduri europene. "Dacă nu se aplică măsura şi celor implicaţi în absorbţia fondurilor europene, vom avea mai puţini solicitanţi în perioada următoare. Noi am făcut un calcul şi va creşte gradul de nerealizare a absorbţiei fondurilor europene cu cel puţin 15%, ceea ce ar însemna 3 miliarde de euro neabsorbiţi în perioada următoare. Nu cred că statul are vreun interes să pornească din start cu un handicap".