Codul Fiscal, discutat "în orb"

Actualizare 13:30 MFP anunţă că proiectul de Cod Fiscal este "în dezbatere publică", însă iniţiativa nu a fost postată pe pagina sa de web

Ministerul Finanţelor Publice a transmis, în urmă cu puţin timp, "precizări" referitoare la ştirile apărute în presă pe marginea proiectului de Cod Fiscal.

Menţionăm că în comunicatul MFP se specifică faptul că iniţiativa legislativă se află "acum în dezbatere publică", în condiţiile în care proiectul Codului Fiscal şi proiectul Codului de Procedură Fiscală nu au fost încă postate pe site-ul MFP.

Redăm mai jos în întregime precizările ministerului de resort:

"Având în vedere informaţiile publicate de mass-media, Biroul de Presă al Ministerului Finanţelor Publice face următoarele precizări cu privire la propunerile din proiectul noului Cod fiscal referitoare la modalitatea de calcul a impozitul pe clădiri, terenuri şi mijloace transport:

Proiectul noului Cod fiscal aflat acum în dezbatere publică instituie un nou sistem de calcul al impozitului pe clădiri, în funcţie de destinaţia clădirii (rezidenţială sau nerezidenţială) şi de personalitatea juridică a proprietarului.

Reglementările propuse în proiectul de act normativ ţin cont de recomandările formulate de experţii misiunii FMI de asistenţă tehnică din septembrie 2013 şi de experţii Băncii Mondiale, recomandări incluse în Scrisoarea de intenţie aprobată prin lege de Parlament şi promulgată de preşedintele României.

Prin schimbările aduse modalităţii de calcul a impozitului pe clădiri, Ministerul Finanţelor Publice răspunde solicitărilor mediului de afaceri şi recomandărilor FMI, care au susţinut introducerea unui sistem de calcul unitar pentru clădirile utilizate în scop nerezidenţial, de persoanele fizice şi de persoanele juridice, şi promovează un tratament corect pentru mediul de afaceri.

Astfel, în forma actuală a proiectului noului Cod fiscal aflată în dezbatere publică, sunt incluse următoarele propuneri privind calculul impozitului pe clădire:

În cazul clădirilor proprietate a persoanelor fizice:

Pentru suprafeţele clădirilor folosite în scop rezidenţial, precum şi pentru suprafeţele clădirilor-anexă, se menţine sistemul actual de stabilire a impozitul pe clădiri, prin aplicarea unui procent de 0,1% la valoarea impozabilă, determinată pe baza suprafeţei construite desfăşurate, de tipul clădirii, rangul şi zona în cadrul localităţii unde este amplasat imobilul.

Comparativ cu prevederile incluse în Codul fiscal aflat în vigoare, în proiectul noului Cod fiscal s-a renunţat la aplicarea coeficientului de corecţie inclus în sistemul de calcul al impozitului pentru clădiri datorat de persoanele fizice, din două considerente:

Mutarea accentului în ceea ce priveşte sistemul de calcul al impozitului pe clădire de pe valoarea de inventar, pe valoarea de piaţă, element care stă la baza sistemelor fiscale moderne, nu permite aplicarea de astfel de corecţii în cazul persoanelor juridice şi persoanelor fizice ce deţin clădiri folosite în scop nerezidenţial.

Menţinerea coeficientului de calcul doar pentru persoanele fizice, nu şi pentru persoanele juridice, având în vedere schimbarea sistemului de calcul în funcţie de destinaţia clădirii (rezidenţială sau nerezidenţială) şi de personalitatea juridică a proprietarului, ar fi generat încălcarea principiului neutralităţii.

Pentru suprafeţele clădirilor folosite în scop nerezidenţial, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote asupra valorii impozabile a clădirii, după cum urmează:

-între 0,25% - 1,50%, inclusiv, dacă valoarea impozabilă reiese dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat sau

-2% asupra valorii impozabile determinată pe baza suprafeţei, similar clădirilor rezidenţiale ,dacă valoarea impozabilă nu rezultă dintr- raport de evaluare.

Prin modificarea modalităţii de calcul a impozitului pentru clădirile proprietate a persoanelor fizice, clădiri folosite în scop comercial, se doreşte eliminarea tratamentului fiscal discriminatoriu între persoane fizice şi juridice care folosesc o clădire în acelaşi scop, respectiv realizarea unei activităţi economice.

În cazul clădirilor proprietate a persoanelor juridice:

În scopul determinării impozitului pe clădiri la persoane juridice, în noul proiect de Cod fiscal se elimină obligativitatea de înregistrare în contabilitate a valorii rezultate din rapoartele de evaluare ale clădirilor.

Astfel, valoarea impozabilă va fi, după caz:

ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;

valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

-valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;

-valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior.

Cota impozitului pe clădiri va fi:

-0,1% pentru clădirile rezidenţiale;

-între 0,25-1,50% pentru clădirile nerezidenţiale;

-între 5%-10% pentru clădirile a căror valoare nu a fost actualizată în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă.

Noul proiect al Codului fiscal menţine valoarea reevaluată la impunerea clădirilor rezidenţiale proprietate a persoanelor juridice şi nu valoarea impozabilă determinată pe baza tipului clădirii, rangului şi zonei localităţii, din două considerente:

Pe termen lung, valoarea de piaţă trebuie generalizată atât la persoanele fizice, cât şi la persoanele juridice, în funcţie de destinaţia clădirii;

În prezent, persoanele juridice utilizează o valoare reevaluată şi orice altă metodă de determinare a bazei impozabile ar reprezenta un regres faţă de ipoteza anterioară.

Referitor la impozitul pe mijloacele de transport şi impozitul pe teren, în proiectul noului Cod fiscal, aflat acum în dezbatere publică, se menţin actualele prevederi din Codul fiscal aflat în vigoare, în condiţiile în care consiliile locale vor păstra actualele cote de impozite şi taxe locale.

Aceste propuneri se regăsesc în proiectului noului Cod fiscal aflat în dezbatere publică.

După cum am anunţat deja, Ministerul Finanţelor Publice va continua amplul proces de dezbatere publică asupra proiectelor noului Cod fiscal şi al Codului de procedură fiscală.

În următoarele luni, cele două proiecte de acte normative vor fi supuse unei ample consultări publice cu reprezentanţii mediului de afaceri, mediului academic, structurilor asociative, partenerilor sociali, ai tuturor factorilor interesaţi. De asemenea, vor continua consultările interministeriale.

Ministerul Finanţelor Publice va analiza propunerile pe care le va primi în procesul de consultare publică, şi, în funcţie de rezultatul analizei, proiectele aflate acum în dezbatere publică vor fi modificate. De asemenea, vor putea surveni modificări şi în cursul dezbaterilor care vor avea loc, ulterior, la nivelul Guvernului şi Parlamentului".

---

Actualizare 13:00 Realitatea TV: "Ioana Petrescu nu ştie ce înseamnă a pune un proiect în dezbatere publică"

Astăzi, Ioana Petrescu le-a dovedit jurnaliştilor prezenţi la o conferinţă de presă că nu ştie ce înseamnă a pune un proiect în dezbatere publică, transmite Realitatea TV.

Potrivit sursei citate, ministrul a ţinut să se contrazică cu jurnaliştii care îi atrăgeau atenţia că proiectul de modificare a Codului Fiscal nu se află în dezbatere publică, nefiind postat pe site-ul Ministerului. Petrescu a susţinut că proiectul se află însă în dezbatere, pentru că el este discutat cu mediul academic şi cu cel de afaceri. Jurnaliştii i-au atras atenţia că asta nu înseamnă că documentul se află în dezbatere publică. Ministrul a dat să plece grăbită, a mai luat o întrebare, după care a ieşit rapid din sală, în timp ce jurnaliştii continuau să îi pună întrebări.

---

Absenţa proiectului de Cod Fiscal continuă să-şi demonstreze capacitatea de a ţine ridicat interesul opiniei publice.

Rescrierea Codului Fiscal este un subiect mult dezbătut de către opinia publică, devenit fierbinte, în ultima perioadă, ca urmare a gafelor repetate făcute de Guvern, care mai întâi a introdus în proiect o serie de creşteri de taxe, după care a retras iniţiativa de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, iar, acum, îl dezbate cu oamenii de afaceri şi cu specialiştii din domeniu fără a-l face, însă, public.

În aceste condiţii, unele instituţii de presă, cum este şi cazul BURSA, au obţinut diverse variante ale acestui proiect, despre care nu putem şti dacă sunt cele finale ori dacă vor rămâne sau nu aşa până la momentul aprobării lor.

Astfel că, în baza acestor variante ale proiectului de Cod Fiscal, la tot pasul apar ştiri de genul "Cresc taxele pe apartament", "Cresc taxele pe terenuri", "Cresc taxele pe proprietăţi" etc., contribuabilii fiind puşi în situaţia de a asista la toată această "zvonistică" ce se conturează ca urmare lipsei de transparenţă de care autorităţile continuă să dea dovadă.

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susţine că textul proiectului de lege se modifică în fiecare zi: "Textele proiectelor (n.r. Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală) sunt destul de schimbătoare şi nu se va ajunge la o formă concretă atâta vreme cât iniţiativele sunt în discuţie".

Experţii fiscali participanţi la dezbaterile pe această temă susţin că Guvernul are nevoie de bani şi că încearcă "să scoată" aceşti bani din noi taxe sau din suplimentarea celor existente.

Afirmaţia este susţinută şi de faptul că, până acum, în majoritatea cazurilor în care a fost redus un impozit, aşa cum ar urma să se întâmple cu CAS, au fost adoptate măsuri de creştere a altor taxe.

În ultima săptămână, reprezentanţii autorităţilor şi cei ai mediului de afaceri au discutat de câteva ori pe marginea noului Cod Fiscal, urmând ca, în data de 31 iulie, iniţiativa să fie prezentată în amănunt.

Redăm mai jos câteva dintre măsurile care apar în ultimele variante ale proiectului de Cod Fiscal.

• Schwartz: " Cei care au o singură locuinţă ar putea plăti impozite mai mari decât în prezent"

Impozitul suplimentar aplicat proprietăţilor pe care unii contribuabili le deţin în afara celei de domiciliu ar putea fi eliminat, arată una dintre variantele proiectului de Cod Fiscal.

Renunţarea la impozitarea suplimentară în cazul persoanelor care deţin mai multe proprietăţi în afara celei de domiciliu este explicată de Guvern prin faptul că ar fi "inechitabilă" şi ar genera numeroase "probleme de administrare" la nivel local.

Consultantul fiscal Dan Schwartz ne-a spus că, în practică, este foarte greu de urmărit dacă un contribuabil care are mai multe proprietăţi este sau nu corect.

De aceeaşi părere este şi Cristian Pârvan, care susţine că este foarte complicat, în momentul în care nu avem o bază unică naţională pe proprietăţi, "să ştim ce unităţi locative deţine o persoană, unde şi cum este impozitată fiecare": "Tot procesul se bazează pe declaraţiile contribuabililor. Dacă ar trebui ca aceştia să aducă dovezi de la o autoritate locală la alta, s-ar ajunge la o birocraţie foarte mare şi am risca să nu încasăm nici impozitul de bază".

Dan Schwartz ne-a precizat că autorităţile ar dori ca, înainte de adoptarea acestei măsuri, să crească baza de calcul a impozitului pe clădiri, ceea ce înseamnă că, după eliminarea marjelor suplimentare de impozitare pentru unele proprietăţi, cei care au o singură locuinţă vor plăti mai mult, iar cei cu mai multe proprietăţi vor plăti aproximativ aceleaşi taxe, ca valoare.

Legislaţia actuală impune persoanelor fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri un impozit majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de domiciliu.

• Clădirile firmelor ar putea fi impozitate la valoarea de piaţă, nu la cea contabilă

Guvernul ar urma să schimbe radical modul de calcul al impozitului pe clădirile firmelor, stabilit în prezent în funcţie de valoarea contabilă. Una din variantele proiectului de Cod Fiscal impune un mod de calcul bazat pe valoarea clădirii rezultată dintr-un raport de evaluare, respectiva valorii de piaţă.

Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea firmelor, impozitul pe clădiri va reprezenta 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru clădirile nerezidenţiale impozitul va fi cuprins între 0,25% - 1,50% din valoarea impozabilă a clădirii, calculată după noul criteriu.

În cazul în care valoarea impozabilă a clădirilor nu a fost actualizată în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referinţă, în baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, cu excepţia clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotarâre definitivă de declanşare a falimentului, cota de impozit va fi cuprinsă între 5% - 10% din valoarea impozabilă.

Potrivit domnului Pârvan, mecanismul va fi dublat de existenţa unei entităţi care să emită un indice al pieţei imobiliare: "Aici, întrebarea care se pune este «cine ar putea fi acea entitate care să creeze indicele imobiliar, în mod realist şi obiectiv?»".

Dacă în prezent evaluarea se face la trei ani, conform noului proiect, evaluarea a urma să fie făcută anual sau de câte ori este nevoie, în opinia surselor citate.

"În practică, vor fi în continuare probleme, pentru că se poate întâmpla ca valoarea de piaţă să scadă şi atunci autorităţile locale vor face propriile evaluări, ca şi în prezent, refuzând să respecte evaluările obiective. Acest lucru s-a mai întâmplat, primăriile încălcând, practic, legea", ne-a spus Dan Scwartz.

În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, când valorile suprafeţelor folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, valoarea acestora va fi determinată proporţional cu ponderea suprafeţelor ocupate în scop rezidenţial, respectiv nerezidenţial, din suprafaţa totală a clădirii.

În cazul în care suprafeţele nu sunt evidenţiate distinct şi cheltuielile aferente imobilului sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, se va considera că destinaţia clădirii este nerezidenţială, impozitul fiind, astfel, mai mare.

Noul sistem este justificat de Guvern prin faptul că Fondul Monetar Internaţional a recomandat schimbarea regulii de impozitare a proprietăţii, astfel încât acesta să se bazeze pe valoarea de piaţă.

• Impozite mai mari pentru apartamente şi case vechi şi mai mici pentru casele spaţioase

Impozitul ar urma să crească şi în cazul apartamentelor situate în blocurile cu peste trei etaje şi opt unităţi locative, dar şi pentru locuinţele din clădirile vechi, de peste 30-50 de ani, fiind redus pentru locuinţele spaţioase, mai mari de 150 de metri pătraţi.

Una din variantele de Cod Fiscal, citată de Mediafax, arată că pentru un apartament dintr-un bloc cu mai mult de trei etaje şi opt locuinţe se va plăti cu până la 10 lei în plus, suma totală pe care administraţia statului o va colecta, astfel, suplimentar urmând să se ridice la câteva zeci de milioane de lei.

Proprietarii de locuinţe din clădiri vechi ar urma să plătească un impozit cu câteva zeci de lei mai mare.

În acelaşi timp, proprietarii de case cu suprafaţă mare (peste 150 mp) ar putea plăti, de anul viitor, un impozit mai mic comparativ cu cel din prezent, deoarece suma de plată nu va mai creşte în funcţie de metri pătraţi care depăşesc suprafaţa totală de 150 de metri pătraţi.