Coface: Europa de Sud trebuie să privească dincolo de turism şi să-şi rezolve criza demografică

După ce a scăzut din cauza restricţiilor de călătorie în contextul Covid-19, numărul de turişti revine acum la nivelurile de dinainte de pandemie în toată Europa, ţările mediteraneene beneficiind cel mai mult. Dintr-un motor stricat acum un deceniu, Europa de Sud a devenit calul de bătaie al redresării europene post-pandemie. În perioada 2021-2023, Italia, Spania, Grecia şi Portugalia au reprezentat în mod constant între o pătrime şi jumătate din creşterea PIB-ului UE. În viitor, însă, schimbările climatice şi inflaţia vor îngreuna dezvoltarea turismului. În acelaşi timp, dependenţa de turism duce la o forţă de muncă mai puţin productivă. În faţa unei crize demografice severe, acesta este un lux pe care Italia nu şi-l poate permite. Inteligenţa artificială şi migraţia: toate aceste pârghii vor fi necesare pentru a sprijini creşterea şi pentru a respecta regulile fiscale ale UE, conform unui comunicat de presă al Coface.

Rolul esenţial al turismului în Europa de Sud

UE a înregistrat o vară record, numărul de nopţi petrecute în unităţile de cazare turistică atingând cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani (1,198 milioane în S1 2023, adică +1,3% faţă de S1 2019).

Deşi inflaţia şi creşterea costurilor de călătorie cântăresc foarte mult în portofelele consumatorilor, gospodăriile rămân dispuse să cheltuiască pentru călătorii în comparaţie cu alte cheltuieli. Ca urmare a afluxului turistic, dar şi a creşterii preţurilor, în special pentru transport, cifra de afaceri a activităţilor turistice a crescut în medie cu 30% în T2 2023 faţă de T2 2022, şi cu 25% faţă de 2019.

Se aşteaptă ca redresarea turismului să joace un rol central consolidarea economică a Europei de Sud ale cărei economii sunt în mod deosebit dependente de acest sector. Turismul reprezintă peste 10% din PIB-ul ţărilor din această regiune şi este un contributor important la crearea de locuri de muncă.

Capcane pe termen lung

Privind în perspectivă, turismul pare puţin probabil să continue rolul de protagonist în povestea creşterii europene. Riscurile multiple (macroeconomice, financiare, sociale şi politice) persistă la scară globală. Într-o lume inflaţionistă, va fi dificil pentru Europa de Sud să rămână competitivă din punct de vedere al costurilor faţă de destinaţiile care iau avânt în ţările în curs de dezvoltare. Schimbările climatice au un impact deosebit asupra regiunilor din sudul Europei, care sunt expuse în mod regulat la temperaturi ridicate în timpul verii.

Pe de altă parte, dependenţa Europei de Sud de turism duce la o denaturare semnificativă în ceea ce priveşte productivitatea în comparaţie cu restul Europei. Activităţile legate de turism sunt caracterizate de o forţă de muncă mai slabă, cu studii medii şi locuri de muncă mai precare.

Contribuţie Europa de Sud• la creşterea PIB-ului în UE

Penuria de forţă de muncă din Italia se va înrăutăţi pe măsură ce normele fiscale ale UE se vor reactiva

Problema productivităţii este foarte importantă pentru Italia, unde scăderea populaţiei înseamnă că lipsa forţei de muncă va persista. Până în 2040, populaţia de vârstă activă a Italiei se va contracta cu 11,7%, faţă de 2,4% în Franţa; 4,1% în Spania şi 4,9% în Germania. Coface estimează că această criza demografică poate reduce potenţialul de creştere a PIB-ului Italiei la aproape jumătate încă din 2025. Acest lucru este de o importanţă crucială, deoarece regulile fiscale ale UE revin în joc, iar orice obstacol în calea creşterii va fi un obstacol în calea reducerii datoriilor. Prin urmare, declinul populaţiei este un factor de risc pentru sustenabilitatea fiscală.

Potenţialul neexploatat al forţei de muncă feminine din Italia

Pe termen scurt, cel mai realist mod de a evita acest lucru este accelerarea puternică a recrutării femeilor în forţa de muncă, aşa cum s-a întâmplat în Spania în anii 1990-2000. Doar 55% dintre femeile din Italia au un loc de muncă formal, faţă de 70% în Spania. Italia trebuie să adauge aproximativ 1 milion de femei la forţa de muncă şi să crească productivitatea la 0,5% anual dacă doreşte să-şi îndeplinească angajamentele fiscale propuse UE în bugetul 2024 (şi implicit în regulile fiscale ale UE).

Dacă politicile care vizează munca şi productivitatea femeilor au performanţe slabe, va fi o nevoie mai mare de muncitori străini.

A.I. şi scăderea populaţiei: o potrivire ideală?

Chiar dacă Italia va reuşi să egaleze ratele de reprezentativitate şi fertilitate ale vecinilor săi, va fi o chestiune de ani până când problema demografică va reapărea. Orice soluţie pe termen lung la declinul populaţiei va implica câştiguri de eficienţă pe scară largă. Dacă este adoptat suficient de repede, A.I-ul prezintă un mare potenţial de a creşte în mod durabil productivitatea, poate suficient pentru a compensa forţa demografică.