Colecţie de artă preistorică, expusă la Timişoara

Întoarcerea în timp, cu anumite limitări, poate fi posibilă graţie muzeelor. Peste 200 de piese tezaurizate cucuteniene, din cea mai importantă colecţie de artă preistorică din Estul Europei, aflată la Complexul Muzeal Naţional Neamţ, sunt expuse pe simezele Muzeului Naţional de Artă Timişoara (MNArT), în perioada 18 mai - 1 octombrie. Constantin Preoteasa, cercetător ştiinţific la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ, a declarat că toate piesele expuse la MNArT sunt obiecte cu valoare cultică şi artistică, iar majoritatea provin din arealul subcarpatic moldav, leagănul acestei civilizaţii care a evoluat între 3.000-3.500 î.Hr., pe un teritoriu mai vast: "Sunt expuse toate piesele de prestigiu, capodoperele artei decorative şi figurative de Cucuteni aflate în patrimoniul Complexului Muzeal Naţional (CMN) Neamţ, care este în momentul de faţă cea mai mare unitate muzeală din România, cu 16 muzee şi 19 colecţii muzeale şi cu cel mai bogat patrimoniu cultural cucutenian. Practic, 70% din patrimoniul cucutenian descoperit pe actualul teritoriu al României se află la Piatra Neamţ. La Timişoara, se pot vedea celebrele complexe de cult de la Poduri şi Ghelăieşti, vase specifice acestei civilizaţii, celebra Horă de la Frumuşica, vasul cu suport şi colonete, care constituie în acelaşi timp şi sigla CMN Neamţ, vasul-coroană şi vasul-binoclu din complexul de cult de la Ghelăieşti, toate sunt piese de valoare excepţională, clasate tezaur în patrimoniul cultural naţional material mobil şi pot fi văzute în cadrul expoziţiei de la MNArT". Potrivit cercetătorului CMN Neamţ, civilizaţia Cucuteni reprezintă cea mai importantă civilizaţie preistorică europeană, iar acest statut privilegiat se reflectă din plin şi în cadrul artei decorative şi figurative, meşterii cucutenieni atingând un nivel de rafinament inegalabil. Aşezările cucuteniene se remarcă prin cantitatea, calitatea şi diversitatea excepţională a artefactelor, a vestigiilor din cadrul lor. Conform sursei citate, un rol foarte important în starea de conservare a vestigiilor, în general, l-a reprezentat această practică probabil rituală din cadrul comunităţilor umane cucuteniene, aceea de a purifica spaţiul prin incendiere. În cea mai mare parte, construcţiile din aşezările cucuteniene au fost incendiate intenţionat tocmai pentru a se purifica spaţiul, iar vestigiile arse s-au conservat mult mai bine şi au dăinuit până la noi, mai ales în cazul siturilor arheologice pluristratificate. Piesele aflate la adâncimi mai mari sunt mult mai bine conservate pentru că nu au fost afectate nici de activităţi antropice recente, nici de bioperturbaţii. Pentru un cercetător care a stabilit o dată că un artefact a reprezentat ceva la un moment dat, în timp, pot apărea noi conexiuni, în urma unor noi descoperiri. Expoziţia de la Timişoara este pentru CMN Neamţ cea de-a treia etalare a patrimoniului cucutenian într-o capitală europeană a culturii, după Salonic în 1997 şi Sibiu în 2007. Expoziţia de la Timişoara se va încheia la final de septembrie cu cel mai important eveniment ştiinţific din domeniul arheologiei preistorice, respectiv Congresul Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice.