English
În cei doi ani care au trecut de la începutul războiului din Ucraina, contextul energetic dintre Rusia şi Uniunea Europeană (UE) a suferit o transformare dramatică. Ceea ce părea cândva o problemă imposibil de rezolvat - reducerea dependenţei UE de energia rusă, este acum o realitate. Însă această schimbare a venit la pachet cu o creştere semnificativă a inflaţiei şi a costurilor guvernamentale, creând o situaţie dificilă pentru economiile slăbite de cei doi ani anteriori de pandemie, confom unui comunicat remis redacţiei.
Conform comunicatului, cea mai izbitoare schimbare a avut loc în domeniul importurilor de combustibili fosili. De la un maxim lunar de 16 miliarde de dolari la începutul anului 2022, UE a reuşit să îşi reducă importurile de combustibili fosili din Rusia la aproximativ 1 miliard de dolari până la sfârşitul anului 2023, potrivit unei analize a think tank-ului Bruegel.
În sectorul gazelor naturale, influenţa Rusiei pe piaţa europeană s-a diminuat semnificativ. Dacă în 2021 peste 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale au ajuns în UE, în 2023 s-a redus la doar 27 de miliarde de metri cubi, adică cu 83% mai puţin. Acest lucru a dus la o scădere notabilă a volumelor de export de gaze şi a încasărilor Rusiei, veniturile Gazprom în prima jumătate a anului 2023 scăzând cu 70% faţă de media 2018-2022, şi din cauza limitărilor de infrastructură care împiedică redirecţionarea unor volume substanţiale de gaze către China.
Nevoia de autosuficienţă a Europei are potenţialul de a propulsa România să devină unul dintre principalii exportatori de gaze naturale de pe continent. Prin proiectul offshore Neptun Deep, România îşi propune să extragă aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Dar, potrivit think tank-ului american Atlantic Council, este de aşteptat ca Rusia să se opună acestor proiecte de exploatare a gazelor naturale, având în vedere că Moscova a demonstrat deja aplicarea unei serii de tactici de război hibrid în Marea Neagră.
De asemenea, am asistat în ultimii doi ani la o scădere drastică a importurilor UE de ţiţei rusesc (-90%) şi de produse petroliere (-91%). Acest lucru evidenţiază angajamentul ferm al UE de a se distanţa de sursele energetice ruseşti. Ca răspuns la embargoul impus de UE, Rusia şi-a reorientat exporturile de petrol către Asia - China, India şi Turcia devenind destinaţii cheie. Această pivotare strategică a permis Rusiei să îşi menţină veniturile din exporturile de combustibili minerali la niveluri comparabile cu cele din 2019, în ciuda pierderii unei părţi semnificative din piaţa europeană pentru exporturile sale de gaze naturale.
Reducerea dependenţei energetice de Rusia a venit cu un cost semnificativ, atât în ceea ce priveşte inflaţia, cât şi în ceea ce priveşte cheltuielile guvernamentale. La apogeul crizei energetice, preţul gazelor naturale a urcat la peste 333 EUR pe MWh. Întrucât gazul natural era o componentă a energiei electrice, acest lucru a dus la creşterea preţului acesteia, ceea ce a forţat Europa să regândească întreaga strategie privind energiile regenerabile. Iar rezultatele încep să se vadă. Atât producţia de energie pe bază de cărbune, cât şi cea pe bază de gaze naturale au avut o scădere procentuală record în 2023, ceea ce a dus la o scădere record şi a emisiilor de CO2 din sectorul energetic. Producţia de energie fosilă a scăzut la mai puţin de o treime din energia electrică a UE (33%) pentru prima dată în istorie, potrivit analistilor think tank-ului Ember. De asemenea, în România am asistat la o creştere a producţiei de energie regenerabilă cu aproape 10%în 2023 faţă de 2022 c, în timp ce producţia de gaze naturale a crescut cu 1,5%, cea de petrol a scăzut cu aproape 5%, iar cea de cărbune s-a redus cu aproape 20%.
În timp ce preţul gazelor naturale s-a stabilizat în ultimul an, ajutat de două ierni blânde şi de o reducere a consumului, preţul petrolului este încă în creştere din cauza crizei din Orientul Mijlociu. Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu provocarea de a-şi stabiliza canalele de aprovizionare cu energie şi luptă în continuare cu inflaţia.
Între timp, companiile energetice au înregistrat profituri record în 2022, stârnind interesul investitorilor. Chiar dacă piaţa s-a mai normalizat în 2023, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, interesul investitorilor individuali este încă ridicat pentru această industrie, 38% dintre aceştia declarând că deţin acţiuni la companiile energetice şi 36% la companiile de utilităţi.
_
Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro, are peste 20 de ani de experienţă în domeniul serviciilor financiare şi al investiţiilor, precum şi un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziţii de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank şi OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanţă în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care şi IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss şi Washington University.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
