COMISIA EUROPEANĂ A APROBAT:  875,5 milioane euro pentru prima fază a Autostrăzii Sibiu-Piteşti

Construirea primei faze a autostrăzii Sibiu-Piteşti a primit acordul Comisiei Europene, care a anunţat, ieri, că investiţia va fi finanţată din Fondul de Coeziune cu 875,5 milioane euro.

Instituţia europeană arată că ruta Sibiu-Piteşti va fi prima autostradă care va traversa Munţii Carpaţi, permiţând o mai bună conectivitate în România de-a lungul coridorului Rin-Dunăre. Acest coridor va oferi o legătură neîntreruptă de-a lungul României, de la portul Constanţa şi până la vama Nădlac, legând centrul şi vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi.

"Acest proiect va rezolva un mare blocaj de trafic din reţeaua românească de transport. Va creşte siguranţa rutieră, va scurta durata călătoriilor şi va reduce costul pentru pasageri şi marfă. Va avea un efect pozitiv asupra economiei şi calităţii vieţii oamenilor din zonă", a declarat comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Autostrada Sibiu - Piteşti, cu o lungime de 122,11 kilometri, este împărţită în cinci loturi: Sibiu - Boiţa, Boiţa - Cornetu, Cornetu - Tigveni, Tigveni - Curtea de Argeş şi Curtea de Argeş - Piteşti. Proiectul conţine opt noduri rutiere şi nouă tuneluri. Autostrada Sibiu - Piteşti este o parte importantă a Coridorului 4 Pan-European. Lucrările la primul lot de 13,17 kilometri dintre Sibiu şi Boiţa au început în luna martie 2020. Contractul cu o valoare de 613 milioane lei, fără TVA, prevede un termen de proiectare de 12 luni şi unul de execuţie de trei ani. Lotul 1 al Autostrăzii Sibiu - Piteşti este construit de compania austriacă Porr Construct. Aceeaşi firmă a realizat şi lotul 4 al autostrăzii Sebeş - Turda, între Unirea şi Turda, finalizat în 2018.

De asemenea, Comisia Europeană a mai aprobat, ieri, şi o finanţare de 578,4 milioane euro de la Fondul de Coeziune pentru a îmbunătăţi capacitatea de răspuns la dezastre a României. Această investiţie va îmbunătăţi capacitatea de răspuns terestră, aeriană şi maritimă a ţării noastre prin achiziţionarea de noi echipamente, precum şi prin pregătirea personalului. Populaţia va fi mai bine protejată în situaţii de urgenţă şi va ajuta România să respecte obligaţiile internaţionale şi strategia naţională cu privire la schimbările climatice şi la o dezvoltare economică cu emisii reduse de carbon.