EnglishComisia Europeană a publicat Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) al României, parte dintr-un angajament de a deveni neutri din punct de vedere climatic înainte de 2045, transmite news.ro.
"PNIESC include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice. Scenariul "With Additional Measures" (WAM) propus în acest plan prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior", subliniază ministerul.
Printre obiectivele-cheie ale planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050. De asemenea, până în 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa, relatează news.ro.
"România se află acum printre ţările din Uniunea Europeană care au transmis în variantă finală Planurile Naţionale în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Astfel, ne îndeplinim o obligaţie europeană importantă şi facem un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile şi competitive pentru toţi românii şi mediul privat românesc. Am ridicat standardele şi ne-am asumat ţinte ambiţioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare şi investiţii masive în energia regenerabilă", a menţionat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
"În zona de producţie de energie curată, România trebuie să îşi dezvolte programul nuclear civil românesc, cu peste 2.200MW în două noi reactoare de tip CANDU la Cernavodă şi primele şase module de reactoare de mici dimensiuni la Cernavodă. În Marea Neagră, peste 3000MW în centrale eoliene noi pot fi dezvoltaţi până în 2032. Finanţăm totodată din fonduri nerambursabile peste 10.000MW în parcuri solare şi eoliene onshore şi am lansat iniţiative noi în alte tehnologii de viitor (geotermal, biocombustibili, hidrogen etc.). Mai mult, încurajăm prosumatorii, care au depăşit 2000MW putere instalată, de la mai puţin de 200MW acum câţiva ani. Nu în ultimul rând, investim fonduri nerambursabile fără precedent în stocare şi în modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei electrice. Este totodată vital să dezvoltăm industria şi lanţurile de furnizare pentru sprijinirea tranziţiei verzi. Din fonduri PNRR am semnat săptămâna aceasta primul contract pentru producţia de panouri fotovoltaice la noi în ţară şi urmează alte contracte pentru producţia de baterii româneşti de stocare a energiei electrice," a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Ministerul Energiei continuă o colaborare strânsă cu partenerii naţionali şi internaţionali, pentru a asigura tranziţia energetică a României şi a proteja mediul înconjurător.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Mda
(mesaj trimis de Oarecare în data de 18.10.2024, 17:13)
Tovarășa diriginta Ursula ar trebui să ne premieze ca pionieri fruntași, poate chiar cu premiul întâi cu coronița.
România este tocilara clasei recitând papagaliceste toate poeziile inepte ale sinistrei diriginte UE. Slugi.
A mai fost URSS cu "centralismul ei democratic" cu tot de care s-a ales praful.
A doua, Uniunea Sovietică Europeană condusa de un Stalin cu fustă merge se pare pe urmele URSS, după cum ne arată vremurile.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.10.2024, 10:46)
Desertul Gobi, cel mai mare din Asia si al 5-lea din lume, are o clima temperat continentala cu temperaturi ce pot ajunge iarna la - 43 si vara la 38 de grade.
Diferente acestea mari de temperatura ca si cele intre noapte si zi si chiar in cursul aceleasi zile, cand se pot produce diferente de temperatura de pana la 32 de grade, se explica prin lipsa apei.
Lantul muntilor Himalaya blocheaza umiditatea din Oceanul Indian sa ajunga in aceasta regiune, astfel ca in cursul unui an aici cad de la 30 pana la 200 de mm de precipitatii.
Cu toate acestea, s-a descoperit ca aici a ezistat o vegetatie luxurianta, lacuri, rauri, paraie,care au disparut. Aceste informatii pot fi gasite de oricine pe Wikipedia
Intrebarea este oare factorii care au determinat si determina clima in zonele desertice, factorii care au determinat modificarile care au avut loc in desertul Gobi sunt (au fost) poluarea cu carbon,sunt (au fost) efectul de sera.
Raspunsul clar, pe care il poate afla oricine de la natura, este ca nu.
Lipsa apei determina in mod hotarator clima intr-o zona sau alta, determina incalzirea si desertificarea.
Europa si intreaga lume este in mod cert im mijlocul unui proces de modificare a climei, de incalzire si in viitor de desertificare, cauzate de lipsa apei.
Insa schimbarile climatice de acum, lipsa apei pe arii extinse si incalzirea, nu sunt determinate de cauze naturale.
Relieful pe glob nu s-a modificat astfel incat asemenea schimbari sa fie posibile.
Unica explicatie este ca exista o activitate umana care deregleaza circuitul apei pe glob, asupra careia nu s-a actionat, nerecunoscuta de nimeni ca periculoasa pentru clima pe glob, intensa si extinsa la nivelul intregii Tere, in masura sa determine asemenea dereglari, activitate necuprinsa in niciun Plan integrat în domeniul schimbărilor climatice al Romaniei, Uniunii Europene si al nimanui de pe glob