Comisia Europeană a publicat prima listă de 47 de proiecte strategice din 13 state membre, printre care şi România, destinate să dezvolte capacităţile europene în domeniul materiilor prime esenţiale. Aceste iniţiative vor contribui la consolidarea lanţului valoric al UE, diversificarea surselor de aprovizionare şi reducerea dependenţei de furnizorii externi, potrivit unui comunicat oficial al Executivului comunitar.
Selecţia acestor proiecte reprezintă un pas important în implementarea Actului privind materiile prime critice (CRMA), care prevede ca, până în 2030, extracţia, prelucrarea şi reciclarea materiilor prime strategice să acopere 10%, 40% şi, respectiv, 25% din cererea totală a Uniunii Europene. Pe lângă beneficiile pentru industria europeană, aceste proiecte sunt esenţiale pentru tranziţia verde şi digitală, precum şi pentru sectoarele de apărare şi aerospaţial.
Lista proiectelor include iniţiative din Belgia, Franţa, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia şi România. Dintre acestea, 25 se concentrează pe extracţie, 24 pe prelucrare, 10 pe reciclare şi 2 pe înlocuirea materiilor prime. Proiectele acoperă 14 dintre cele 17 materii prime considerate strategice în CRMA, printre care litiu (22 de proiecte), nichel (12), cobalt (10), mangan (7) şi grafit (11), esenţiale pentru producţia de baterii în UE.
Prin aceste iniţiative, Uniunea Europeană se apropie de obiectivele sale pentru 2030 privind extracţia, prelucrarea şi reciclarea unor materiale critice precum litiul şi cobaltul, avansând totodată în domeniul grafitului, nichelului şi manganului. De asemenea, proiectele ce vizează magneziul şi tungstenul vor sprijini industria de apărare, care depinde de aceste materiale.
Comisia Europeană a selectat aceste proiecte pe baza contribuţiei lor la securitatea aprovizionării UE, a respectării standardelor de mediu, sociale şi de guvernanţă, precum şi a fezabilităţii tehnice. În plus, proiectele au fost evaluate în funcţie de impactul lor transfrontalier asupra economiei europene.
Pentru a deveni operaţionale, iniţiativele au nevoie de o investiţie totală estimată la 22,5 miliarde de euro. Acestea vor beneficia de sprijin coordonat din partea Comisiei, a statelor membre şi a instituţiilor financiare pentru acces la finanţare şi stabilirea unor legături cu achizitorii relevanţi. De asemenea, vor beneficia de un proces de autorizare simplificat, pentru a accelera implementarea, menţinând în acelaşi timp standardele de mediu şi guvernanţă. Conform CRMA, termenele de autorizare nu vor depăşi 27 de luni pentru proiectele de extracţie şi 15 luni pentru celelalte tipuri de proiecte, faţă de perioadele actuale, care pot ajunge la 10 ani.
Actul privind materiile prime critice a intrat în vigoare pe 23 mai 2024, iar în aceeaşi zi Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte strategice, cu termen limită în 22 august 2024. Proiectele eligibile au fost analizate cu sprijinul unor experţi independenţi, care au verificat conformitatea acestora cu criteriile CRMA. În urma evaluărilor, Comisia a stabilit lista finală de proiecte, consultând Comitetul pentru materii prime critice, format din statele membre şi Parlamentul European în calitate de observator.
Comisia a primit şi solicitări pentru proiecte situate în afara UE, însă decizia privind includerea acestora va fi luată într-o etapă ulterioară. În plus, Executivul comunitar a anunţat că va lansa o nouă cerere de candidaturi pentru proiecte strategice, estimată să fie publicată la sfârşitul verii.
Opinia Cititorului