Comisia Europeană acuză Rusia şi China pentru campanii de dezinformare despre COVID-19

Comisia Europeană a publicat un raport în care detaliază planul său de a contracara dezinformările şi informaţiile false propagate în timpul pandemiei de coronavirus. Printre pericolele identificate se numără şi actori străini şi ţări precum Rusia sau China, care sunt acuzaţi că s-au implicat în "operaţiuni ţintite de influenţă" şi "campanii de dezinformare" în UE şi la nivel global, informează Europa Liberă.

Planul Comisiei Europene, prezentat oficial miercuri de biroul Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borell, în subordinea căruia se află şi unitatea specializată în lupta împotriva dezinformării venite dinspre Rusia - East StratCom Task Force, descrie măsurile pe care Comisia le va lua pentru a combate "infodemia", aşa-numita pandemie de dezinformări şi ştiri false care au învăluit informaţiile factuale şi din surse verificate, despre noul coronavirus şi boala provocată de el, Covid-19.

Şeful diplomaţiei UE, Înaltul Reprezentant Josep Borell, a declarat miercuri că "pandemia de coronavirus este însoţită de o infodemie masivă".

El a spus: "Am fost martorii unui val de informaţii false sau înşelătoare, farse sau teorii ale conspiraţiei, precum şi operaţiuni ţintite de influenţă, ale unor actori străini. Unele dintre acestea au ca scop vătămarea UE şi a statelor sale, încercând să submineze democraţiile noaste, credibilitatea UE şi a autorităţilor naţionale. Mai mult, dezinformarea în timpul coronavirusului poate ucide".

Una dintre cele mai dure afirmaţii din acest plan este acuzaţia că Rusia şi China au desfăşurat operaţiuni coordonate de dezinformare, atât în UE, cât şi la nivel global, pentru a submina democraţiile şi a diviza societăţile, informează sursa.

Raporul arată că: "Actori străini şi anumite state terţe, mai ales Rusia şi China, s-au implicat în operaţiuni de influenţă ţintite şi în campanii de dezinformare despre Covid-19, în UE, în vecinătatea sa şi global, urmărind să submineze dezbaterea democratică şi să exacerbeze polarizarea socială, pentru a-şi îmbunătăţi propria imagine în contextul Covid-19".

Vicepreşedintele Comisiei, Vera Jourova, a declarat miercuri că "menţionăm foarte clar Rusia şi China şi avem suficiente dovezi pentru a face o astfel de declaraţie. Este foarte bine bazată pe dovezi".

"Autorităţile ruse şi chineze, dar mai ales ruşii, au negat mereu că aceste centre de fake news au vreo legătură cu autorităţile din Rusia. Sunt centre pe care le cunoaştem bine, precum Russia Today sau Sputnik, nu au legătură cu guvernul, sunt companii private. Ei nu sunt responsabili pentru ce spun ele. Mi s-a spus acest lucru în timpul mandatului actual, dar mi s-a spus ceva similar şi când eram ministrul de Externe al Spaniei. Ei neagă complet că sunt implicaţi în astfel de activităţi, ca guvern, ca ţară, ca autoritate publică. Şi este greu să controlezi ce fac. Nu sunt sigur că avem puterea necesară să intervenim în ce fac ei. Nu o avem. Ce putem face este să luptăm împotriva informaţiilor pe care ei le diseminează, pentru a le oferi cetăţenilor noştri o alternativă, o verificare, un contrast între ce spun ei şi realitate. Este dificil să faci altceva", a spus Josep Borell, miercuri, la lansarea raportului.

Raportul Comisiei vorbeşte şi despre metodele folosite în mediul online de state precum Rusia şi China, în operaţiunile de influenţă, care conţin şi dezinformări. Este vorba despre "tactici de interferenţă manipulatoare, cum ar fi amplificarea prin comportament manipulator, folosirea coordonată de conturi false sau neautentice, roboţi (bots) automatizaţi şi alte metode de a amplifica artificial popularitatea conţinutului".

Planul se referă mai ales la întărirea cooperării şi acţiunilor comune împotriva dezinformării, pentru statele UE, dar ridică şi probleme precum campanii de informare ale UE în ţări non-membre, colaborarea şi înăsprirea cerinţelor pentru platformele online, grija guvernelor de a proteja presa şi libertatea de exprimare, în goana măsurilor luate pe timpul stării de urgenţă, precum şi protejarea consumatorilor în faţa reclamelor şi produselor false sau periculoase, legate de coronavirus.

Raportul informează că : "Această `infodemie` se hrăneşte cu fricile cele mai de bază ale oamenilor. Restricţiile sociale au obligat milioane de oameni să stea în case, crescând utilizarea social media, inclusiv pentru accesul la informaţii, în timp ce platformele online, cei care fac fact-checking şi utilizatorii de social media raportează milioane de postări false sau manipulatoare. Ţinând cont de noutatea acestui virus, golurile de cunoştinţe s-au dovedit un teren fertil ideal pentru ca narative false sau manipulatoare să se răspândească".

În raportul său, Comisia mai arată că dezinformarea poate avea "consecinţe grave", cum ar fi ignorarea recomandărilor de sănătate oficiale sau implicarea în fapte şi comportamente riscante - exemple sunt folosirea sau cumpărarea de substanţe şi dispozitive prezentate drept soluţii-miracol. Printre consecinţe se numără şi "un impact negativ asupra instituţiilor noastre democratice, societăţilor, precum şi situaţiei noastre economice şi financiare".

Comisia Europeană face distincţia între două feluri de deformare a faptelor - dezinformare şi informare falsă ("misinformation"). Prima presupune intenţie, a doua nu.

Acţiunile Rusiei sau Chinei în această "infodemie" se încadrează la dezinformare: "Este important să determinăm dacă există o intenţie de a provoca rău public sau de a avea un câştig economic. Când nu există o astfel de intenţie, de exemplu când cetăţenii răspândesc informaţii false fără să îşi dea seama, între prieteni şi familie, cu bună credinţă, conţinutul poate fi văzut ca informaţie falsă (misinformation). În contrast, şi aşa cum este definit de Comunicarea Comisiei din aprilie 2018, prezenţa unei astfel de inteţii califică respectivul conţinut ca dezinformare".

În opinia Comisiei, informaţiile false (misinformation) pot fi combătute prin "respingeri bine ţintite şi iniţiative de deconstruire a miturilor (myth busting) şi alfabetizare media", în timp ce dezinfomările trebuie combătute prin "acţiuni ale guvernelor", la care să se adauge şi intervenţia platformelor online de a "opri comportamentul coordonat manipulator şi de a creşte transparenţa în jurul operaţiunilor de influenţă malignă".

Raportul arată că din cauza ameninţărilor create de campaniile de dezinformare, UE a început să trimită mesaje vizibile şi consistente nu doar în statele membre, ci şi în vecinătatea sa - în Balcanii de Vest şi în Africa.

"De exemplu, pentru a contracara narativele privind lipsa de ajutor din partea UE pentru state terţe, au fost lansate campanii de comunicare în câteva ţări, inclusiv în vecinătatea europeană", arată raportul.

UE a direcţionat fonduri pentru a sprijini guvernele în lupta cu criza şi cu dezinformările "care pot alimenta tensiunile şi conflictele", în zone deja afectate de conflicte, precum regiunile africane Sahel, Marile Lacuri şi Cornul Africii, dar şi în Orientul Mijlociu şi America Latină.

Pentru a-şi pune în aplicare planul, UE a cooperat cu NATO şi cu G7, dar şi cu jurnalişti din ţările respective. Pentru a contracara dezinformarea în statele non-UE, Comisia are în plan:

Raportul Comisiei arată că platforme online precum Google, Facebook, Twitter şi Microsoft şi-au modificat politicile, pentru a aborda dezinformările privind Covid-19 şi au promovat informaţii corecte despre Covid-19 de la WHO, autorităţi din sănătate şi publicaţii media profesioniste. În acelaşi timp, platformele au degradat conţinutul care s-a dovedit fals sau manipulator şi a limitat reclamele care promovau produse şi servicii false, iar conţinutul care putea duce la afectarea sănătăţii cetăţenilor sau a siguranţei publice a fost îndepărtat.

Cu toate acestea, platformele online nu au promovat îndeajuns persoanele care fac verificări factuale ("fact-checking"), cercetătorii şi organizaţiile societăţii civile, consideră raportul Comisiei.

Comisia va cere, de aceea, acestor platforme, să publice lunar rapoarte despre acţiunile lor anti-dezinformare pe tema Covid-19, care să conţină: iniţiative de a promova conţinut autorizat la nivel UE şi al statelor membre, de la agenţii naţionale şi internaţionale de sănătate sau de la media profesionistă, iniţitative şi instrumente care să îmbunătăţească nivelul de conştientizare al utilizatorilor, să îi informeze pe aceştia când interacţionează cu o dezinformare, raportarea tuturor cazurilor de manipulare în social media, de operaţiuni de influenţă şi de comportament coordonat neautentic, pe care le-au detectat, furnizarea de date pentru fiecare ţară UE, despre limitarea reclamelor bazate pe dezinformarea despre Covid-19, atât pe platformele respective cât şi pe alte site-uri, anunţă sursa.

Comisia propune de asemenea şi sprijinirea de către platformele online a cercetătorilor şi persoanelor care fac "fact checking", prin cooperarea cu ei şi prin a le oferi acces la programele proprii de verificare a faptelor. Comisia va cere platformelor să colaboreze de asemenea cu Observatorul European de Media Digitale (EDMO), o instituţie europeană nouă, care funcţionează ca o platformă pentru cercetători şi cei care fac verificări factuale.

Criza provocată de pandemie a arătat că "există riscul ca unele măsuri gândite să combată infodemia pot fi folosite ca pretext pentru a submina drepturi fundamentale şi libertăţi sau pot fi abuzate cu scop politic în UE şi în afara sa", arată raportul.

"Libertatea de exprimare şi dreptul presei şi a societăţii civile de a ţine sub observaţie acţiunile statului sunt mai importante ca niciodată în această criză: responsabilitatea autorităţilor publice nu trebuie redusă, pe motiv că ele operează cu puteri date de urgenţă. Autorităţile publice trebuie să asigure transparenţa muncii lor", mai arată raportul.

Comisia dă exemplul negativ al Ungariei, care a introdus o infracţiune nouă în Codul Penal, legată de răspândirea dezinformărilor în timpul stării de urgenţă.

Comisia are în plan, printre altele: să ceară statelor UE să se asigure că jurnaliştii pot lucra în siguranţă şi în condiţii corespunzătoare cu recunoaşterea presei de ştiri ca fiind un "serviciu esenţial", să ceară Parlamentului şi Consiliului să adopte de urgenţă un plan de redresare care să ajute presa în lupta cu dezinformarea. "Toţi actorii UE trebuie să facă eforturi să sprijine media", arată raportul, care atrage atenţia însă că aest ajutor "trebuie să respecte independenţa" presei.

Raportul arată că un instrument-cheie pentru lupta împotriva dezinformării este capacitarea cetăţenilor de a analiza informaţiile online. Grupurile cele mai vulnerabile la dezinformare sunt tinerii şi copiii, iar pentru a-i conştientiza faţă de dezinformări, este nevoie de încurajarea alfabetizării media şi a gândirii critice.

"O particularitate a crizei Covid-19 a fost concentrarea pe exploatarea consumatorilor. Manipularea, tehnicile înşelătoare de marketing, fraudele şi înşelăciunile exploatează fricile, pentru a vinde produse inutile, ineficiente şi posibil periculoase, sub pretextul fals al sănătăţii sau pentru a atrage consumatorii să cumpere produse la preţuri exorbitante", arată raportul Comisiei un alt aspect al dezinformării din perioada pandemiei.

Comisia spune că platformele online (printre care Amazon, Alibaba/Aliexpress, Ebay, Facebook, Microsoft, Google, Rakuten, Wish sau Yahoo) au şters "milioane de reclame înşelătoare, care priveau produse ilegale sau nesigure".

De asemenea, există site-uri cu nume care fac referinţă la cuvinte des folosite în criza Covid-19, precum "corona", "mască" sau "vaccin", care creează aparenţa unor site-uri oficiale.

Pentru a combate aceste situaţii, Comisia va crea programe de sprijin pentru autorităţile naţionale de protecţie a consumatorilor.