COMISIA EUROPEANĂ ÎŞI ANUNŢĂ SPRIJINUL Fermierii europeni, faţă în faţă cu încălzirea globală

Comisia Europeană sprijină fermierii din mai multe ţări europene care se confruntă cu valurile de secetă din această perioadă, după cum a anunţat printr-un comunicat executivului comunitar.

Astfel, fermierii europeni vor putea obţine un procentaj mai ridicat din plăţile suplimentare în avans şi plăţile pentru dezvoltare rurală. Totodată, aceştia vor avea mai multă flexibilitate în utilizarea acelor terenuri care, în perioade obişnuite, nu sunt folosite în scopuri productive, pentru a-şi putea hrăni animalele.

Phil Hogan, comisarul European pentru agricultură, a declarat: "Aceste condiţii meteo prelungite reprezintă o sursă de îngrijorare pentru fermieri. Comisia Europeană menţine contacte strânse cu statele membre şi evaluează situaţia la faţa locului. Ca întotdeauna, suntem pregătiţi să-i ajutăm pe fermierii afectaţi de secetă. De aceea am decis să permitem plăţi în avans mai ridicate şi exceptări de la anumite reglementări ecologice pentru a facilita producţia de furaje".

Noi recorduri de temperaturi ridicate au fost înregistrate din Europa şi până la Polul Nord, de la începutul anului potrivit serviciilor meteorologie naţionale.

Canicule repetate sunt un simptom fără echivoc al încălzirii planetei, în pofida faptului că oamenii de ştiinţă sunt adesea reticenţi în a atribui modificărilor climatice vreun eveniment meteorologic extrem anume, notează Afp, potrivit news.ro.

Luna iunie a acestui an a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în lume, detronând astfel luna iunie 2016.

Acest record se explică mai ales printr-o caniculă extrem de excepţională în Europa, care a înregistrat o temperatură cu aproximativ 2EC mai mare decât cea normală, potrivit serviciului european Corpernicus cu privire la modificări climatice.

America de Sud a cunoscut, de asemenea, cea mai caldă lună iunie a sa, potrivit Agenţiei atmosferice americane (NOAA).

În plus, Europa a înregistrat două canicule în mai puţin de o lună - prima deosebit de precoce, la sfârşitul lui iunie, iar a doua foarte puternică în iulie.

În primul episod a fost spulberat recordul absolut al Franţei la căldură, cu 46EC înregistrate la 28 iunie la Verargues, în sud. Precedentul record era de 44,1EC şi data din 2003.

În al doilea episod, care se încheie, temperaturile au rămas sub acest prag, dar nivelul de 40EC - care era depăşit în mod excepţional în Franţa în urmă cu doar o jumătate de secol - a fost depăşit în numeroase oraşe, inclusiv la Paris, unde s-a înregistrat un record de 42,6EC, faţă de 40,4EC în 1947.

Multe alte ţări europene şi-au bătut săptămâna aceasta - uneori în mai multe rânduri - recordul absolut, ca Germania (42,6EC), Belgia (41,8EC) şi Olanda (40,4EC).

"Din 2015, vedem valuri de căldură extremă care au loc anual undeva în Europa, fie în Europa de Sud, fie în Europa de Nord", a comentat Robert Vautard, un climatolog la Laboratoire des sciences du climat et de l'environnement.

Cercetătorul şi colegii săi din reţeaua World Weather Attribution au estimat, la începutul lui iulie, că încălzirea climatică a făcut canicula din iunie din Franţa "de cel puţin cinci ori mai probabilă" decât dacă omul nu ar fi modificat climatul. Ei urmează să analizeze în zilele care urmează asupra caniculei care se încheie acum.

În primul semestru din 2019, canicule intense au avut loc, de asemenea, în Australia, India, Pakistan şi în anumite zone din Orientul Mijlociu, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), care precinizează alte episoade în timpul verii din emisfera nordică.

La jumătatea lui iulie, mercurul a atins 21EC la Alert, cel mai nordic loc locuit pe planetă, situat la mai puţin de 900 de kilometri de Polul Nord, stabilind un "record absolut" de căldură în această staţiune.

Precedentul record (20EC) s-a înregistrat în iulie 1956, însă, din 2012, în mai multe zile s-au înregistrat temperturi cuprinse între 19 şi 20EC în această staţiune situată la malul Oceanului Arctic..

De altfel, ultimii patru ani au fost cei mai calzi înregistraţi vreodată pe planetă, potrivit ONU.

Anul 2018 s-a clasat pe locul patru, cu o temperatură medie la suprafaţa globului cu aproximativ 1EC mai mare decât în epoca preindustrială.

Cu +1,2EC, anul 2016, marcat de influenţa unui puternic El NiZo este, pentru moment, anul cel mai cald, urmat de 2015 şi 2017.

Potrivit NOAA, perioada ianuarie-iunie din 2019 a fost a doua cea mai caldă din istoria măsurătorilor, la egalitate cu perioada ianuarie-iunie 2017 şi în faţa perioadei ianuarie-iunie 2016.

"OMM estimează că 2019 ar urma să intre în top 5 al anilor cei mai calzi, iar 2015-2019 va fi perioada de cinci ani consecutivi cea mai caldă înregistrată vreodată", a anunţat într-un comunicat Johannes Cullmann, directorul Departamentului Climă şi Apă din cadrul organizaţiei.

În plus, pentru a înţelege mai bine impactul încălzirii globale şi a ritmul topirii gheţarilor din Himalaia, oamenii de ştiinţă au realizat un studiu în care au folosit imagini capturate din satelit pe parcursul ultimilor 40 de ani, de când a început să se folosească această tehnologie.

Printre imaginile la care cercetătorii au dobândit acces se numără şi cele din proiectul secret la vremea respectivă KH-9 Hexagon, derulat în perioada anilor "70 şi "80.

Imaginile le-au permis oamenilor de ştiinţă să observe evoluţia a aproximativ 650 de gheţari, acoperind o suprafaţă de aproximativ 2.000 de kilometri.

Mai mult, pe baza aceloraşi imagini au putut fi generate modele 3D care să reflecte evoluţia gheţarilor, pentru a se putea observa cum s-a modificat elevaţia acestora.

Toate imaginile obţinute astfel au fost corelate cu istoricul temperaturilor pentru a se vedea în ce măsură este responsabilă încălzirea globală pentru topirea gheţarilor.

Astfel, s-a constat că ritmul de topire din perioada 2000 - 2016 (51 de centimetri pe an) este de două ori mai mare decât cel din perioada 1975 - 2000.

De asemenea, există o legătură clară şi directă între ritmul de topire şi creşterea temperaturilor. Asta chiar dacă au existat şi factori minori care au contribuit la topire, precum precipitaţiile şi funinginea.

Concluziile studiului, împreună cu imaginile din satelit, pot fi folosite în sprijinul măsurilor de limitare a poluării şi a acţiunilor care determină creşterea temperaturilor. De asemenea, acestea i-ar putea convinge şi pe sceptici, printre care se numără şi preşedintele actual al Statelor Unite.