COMISIA EUROPEANĂ NE ATRAGE ATENŢIA: Avem politică fiscală expansionistă

• Reformele structurale trebuie accelerate

Comisia Europeană a recomandat vineri, guvernului de la Bucureşti, să ia măsuri urgente pentru implementarea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu, cu scopul de a ameliora calitatea finanţelor publice. "România ar trebui să implementeze cu rigurozitate recomandările Consiliului emise la 12 februarie 2008, cu privire la programul de convergenţă actualizat pentru perioada 2007-2010 (în special obiectivele bugetare mai ambiţioase, contribuind, de asemenea, la reducerea dezechilibrelor externe) şi să accelereze reformele structurale", au anunţat oficialii de la Bruxelles, adăugând: "Aceste reforme structurale ar trebui să includă un set integrat de măsuri destinate să crească gradul de ocupare a forţei de muncă, rata de activitate şi nivelurile de productivitate, îndeosebi prin accelerarea reformelor sistemului educaţional pentru a răspunde mai bine nevoilor pieţei forţei de muncă, prin reducerea abandonului şcolar, prin sporirea în mod semnificativ a participării adulţilor la programe de învăţământ şi formare, prin transformarea agriculturii de subzistenţă/semi-subzistenţă într-o activitate de ocupare durabilă a forţei de muncă. Reformele ar trebui să includă, de asemenea, măsuri destinate să amelioreze mediul de afaceri şi să consolideze capacitatea administrativă. Acest lucru ar permite României să-şi sporească potenţialul de creştere şi competitivitatea externă".

Joaquin Almunia, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, a subliniat: "România are nevoie de o strategie cuprinzătoare pentru a accelera reformele structurale şi consolidarea fiscală.

Este nevoie urgentă de o planificare credibilă a cheltuielilor pe termen mediu şi de un buget multianual. Alături de reformele structurale, consolidarea bugetară va contribui la soluţionarea dificultăţilor legate de supraîncălzirea economiei şi va promova un proces mai echilibrat de aliniere la restul ţărilor din UE".

Comisia a adoptat o recomandare privind politica economică şi bugetară a României. Obiectivul pe termen mediu al României este atingerea, până în 2011, a unui deficit public de 0,9% din PIB în termeni structurali (ajustat ciclic şi exceptând măsurile one-off şi alte măsuri temporare).

În 2007, România a înregistrat un deficit bugetar nominal de 2,5% din PIB, dublu faţă de 2005, şi, în conformitate cu previziunile din primăvară ale Comisiei, acesta va creşte la 2,9% în 2008, respectiv la 3,7% în 2009. Deficitul structural este mult mai ridicat şi previziunile indică o creştere de la 3,4% din PIB în 2007, la 3,7% în 2008 şi la 4,1% în 2009, spun oficialii Comisiei Europene, menţionând: "Acest fenomen indică o politică fiscală expansionistă, în pofida unor măsuri bugetare recente, şi lipsa unui cadru credibil şi previzibil pe termen mediu. O astfel de situaţie prezintă riscuri, dată fiind creşterea economică puternică, care s-a situat în medie în jurul valorii de 6,5% între 2003 şi 2007, şi semnele de supraîncălzire a economiei României, cu o finanţare externă netă ridicată şi în creştere (de la 10,4% din PIB în 2006 la 13,4% din PIB în 2007), o inflaţie tot mai mare, o creştere puternică a salariilor în condiţii de deficit tot mai accentuat de forţă de muncă şi o creştere rapidă a creditelor de consum".

Pentru ca România să continue procesul de aliniere rapidă la nivelul veniturilor medii din UE (PIB-ul pe cap de locuitor al ţării este de 40% din media UE), va fi esenţial să se reducă dezechilibrele macroeconomice tot mai mari şi să se pună în aplicare reforme structurale ample, ne îndeamnă autorităţile de la Bruxelles, subliniind că politica fiscală poate juca un rol important în temperarea cererii interne, dar ar necesita din partea României continuarea eforturilor de ameliorare a planificării şi execuţiei bugetare.

Comisia consideră că reformele şi consolidarea bugetară ar trebui să meargă mână în mână pentru soluţionarea dificultăţilor legate de supraîncălzirea economiei şi pentru promovarea unui proces mai echilibrat de aliniere.

Reprezentanţii Ministerului Finenţelor sunt de părere că nu avem de-a face cu un avertisment din partea Comisiei Europene sau cu o procedură de deficit excesiv (EDP). Aceştia declară: "Recomandarea timpurie este, în fapt, o recunoaştere a reformelor structurale şi consolidarea macroeconomică la care România s-a angajat prin caledarul de aderare la zona euro. Comisia recomandă României să continue politica de reducere a cheltuielilor şi să profite de perioada de creştere economică susţinută în sensul accelerării procesul de ajustare către ţinta de deficit bugetar pe termen mediu (-0,9% din PIB în 2011)".

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a precizat: "Surplusul bugetar de 0,2% din PIB înregistrat după primele patru luni ale anului demonstrează că Guvernul îşi menţine angajamentul unei execuţii bugetare prudente pentru anul 2008, în ciuda calendarului electoral încărcat. Expansiunea economică din primul trimestru (8,2%) şi creşterea încasărilor bugetare cu 46% ne dau încredere că veniturile fiscale programate vor fi realizate. România este singura ţară din UE pentru care Comisia a revizuit în sus prognoza de creştere economică pentru 2008. Ne aşteptăm însă ca performanţa economiei româneşti să fie chiar superioară prognozei Comisiei, iar în baza noilor indicatori macroeconomici, deficitul Romaniei în 2009 va fi în jur de 2% din PIB".

De ce vorbeşte în gol Comisia Europeană?

După atâţia ani de tergiversări, amânări şi poticneli, ceva s-a accelerat în România de la intrarea în Uniunea Europeană: ritmul recomandărilor şi ameninţărilor din partea Comisiei Europene.

Ultima recomandare a CE nu se deosebeşte substanţial de cele care au precedat-o. "Nevoia urgentă de planificare credibilă a cheltuielilor pe termen" nu va impulsiona Guvernul să treacă la treabă şi să uite de campania electorală.

Comisia Europeană pare să "uite" că nu doar politica fiscală a avut un caracter expansionist în ultimii ani, ci şi politica monetară. Costul real redus al finanţărilor din economie a dat naştere unor dezechilibre macroeconomice structurale, a căror redresare, chiar şi graduală, nu se poate realiza fără o recesiune semnificativă.

Creşterea în ritm susţinut a produsului intern brut de după 2000 s-a realizat într-un mediu internaţional deosebit de favorabil, care a permis creşterea finanţării externe până la 13,4% din PIB în 2007. Stimularea consumului a lăsat România fără resurse semnificative pentru înlocuirea finanţării externe, în condiţiile continuării crizei financiare pe plan mondial.

Contrar celor afirmate de Joaquín Almunia, comisarul pentru afaceri economice şi monetare, politica fiscală nu trebuie utilizată ca un factor de presiune pentru reducerea cererii interne. Deşi poate avea şi acest efect, creşterea fiscalităţii va fi o piedică majoră în calea redresării economice.

Reformele structurale, atât de des invocate ca fiind o cale sigură pentru dezvoltarea economică, nu pot fi "elaborate" în cabinetele guvernamentale pentru un motiv foarte simplu: complexitatea sistemului economic.

Ridicarea piedicilor administrative şi "eliberarea" economiei din chingile fiscale, precum şi reducerea cotelor de impozitare, vor fi suficiente pentru "implementarea" acestor reforme. Un plan bugetar, cincinal de exemplu, pur şi simplu nu are credibilitate, această situaţie nefiind caracteristică doar pentru România.

Chiar dacă presupunem că UE se va "supăra" pe noi şi ne va aplica sancţiuni, acestea vor avea ca rezultat trecerea la o serie de tratamente cosmetice intensive, pentru care se vor primi "medalii" de la Bruxelles.

Exemplul "fraţilor mari" din Europa, chiar dacă nu este pe deplin relevant pentru locul ocupat de România în cadrul UE, arată că procedurilor declanşate de nerespectarea ţintelor de deficit bugetar au rezultate nesemnificative. Iar aceste proceduri au operat într-un mediu economic toal diferit de cel care se prefigurează pentru următorii ani.

Condiţiile economice şi de piaţă vor fi cele care îi vor obliga pe cei aflaţi la guvernare să ia măsurile necesare. În curând vom afla cât de solidă a fost creşterea economică de la noi şi de ce reforme vom avea nevoie atunci când se vor retrage finanţările externe.

Până atunci, Comisia Europeană va vorbi în gol.

Călin Rechea

Notă: Articolul reprezintă punctul de vedere al autorului, nu reflectă sau implică opiniile instituţiei unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi nu reprezintă recomandare de investiţie.