Comisia Europeană (CE) reaminteşte României că schimbarea procedurii de numire a procurorilor-şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului ÎCCJ nu este în concordanţă cu condiţionalitatea (benchmark) numărul 3 din mecanismul de cooperare şi verificare instituit la aderarea la UE. Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Mark Gray, a declarat, ieri: "Nu pot să mă pronunţ dacă schimbarea procedurii este bună sau rea. Comisia Europeană nici măcar nu a primit încă decizia Comisiei juridice a Senatului României. Eu spun doar ceea ce Comisia a afirmat cu consecvenţă de-a lungul timpului şi este conţinut şi în raportul din 23 iulie: benchmark-ul 3 stabileşte clar că procedura de nominalizare sau îndepărtare a procurorului-şef al DNA şi al altor poziţii cheie nu trebuie modificată".
Potrivit Agerpres, Mark Gray a subliniat că CE este întotdeauna dispusă să asculte explicaţii, comentarii şi diverse puncte de vedere: "Treaba mea şi a Comisiei este, pe de o parte, să avertizăm, să fim foarte vigilenţi în legătură cu acţiunile care se iau cu privire la DNA, la procurorul său şef, şi, pe de altă parte, să repetăm ce am mai spus legat de condiţionalităţile care trebuie îndeplinite". Oficialul CE a refuzat să precizeze dacă executivul comunitar aşteaptă o notificare din partea României în privinţa acestei decizii.
Mark Gray a respins categoric acuzaţiile aduse, tot ieri, de secretarul-general al PSD, europarlamentarul Titus Corlăţean, care sugera că executivul comunitar "vizează menţinerea politizării puterii judiciare din România", spunând însă că nu doreşte să intre într-o dezbatere cu nici un politician sau partid politic din România.
Senatorii din Comisia juridică au decis, ieri, că procurorul general şi şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) trebuie să fie numiţi de plenul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei Procurori a CSM, şeful statului fiind scos din această procedură. În varianta membrilor Comisiei juridice, preşedintele României a fost scos din procedura de numire a şefilor Parchetului General, DNA şi DIICOT, cu toate că cele trei iniţiative legislative stipulau menţinerea prevederii actuale potrivit căreia numirea acestora se face de către preşedinte. Iniţiatorii celor trei proiecte legislative aduceau ca noutate faptul că CSM şi nu ministrul justiţiei propunea şefii parchetelor.