COMISIA EUROPEANĂ:  România este inclusă în grupa de mare risc privind libertatea presei în UE, alături de Bulgaria şi Ungaria

Presa din ţara noastră este inclusă în cea mai mare categorie de risc privind libertatea de exprimare, arată raportul privind respectarea statului de drept în UE făcut public astăzi de Comisia Europeană, potrivit g4media.ro.

Astfel, pentru prima dată, Media Pluralism Monitor a introdus un clasament general al statelor membre grupate în cinci niveluri de risc, în care Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia, România şi Slovenia sunt considerate ţări cu risc ridicat, potrivit raportului citat.

Alte constatări ale raportului:

-Nu există suficientă transparenţă în ceea ce priveşte difuzarea de conţinut plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale, iar accesul jurnaliştilor la informaţii rămâne deficitar.

-Cazurile de ameninţare, hărţuire şi violenţă fizică împotriva jurnaliştilor sunt mai îngrijorătoare decât anul trecut.

-Transparenţa proprietăţii mass-media ar putea fi consolidată.

-Modificările frecvente ale legislaţiei, utilizarea regulată a ordonanţelor de urgenţă şi practica limitată a consultărilor publice continuă să ridice motive de îngrijorare.

-Secţia de investigare a infracţiunilor din sistemul judiciar (SIIJ) a fost desfiinţată, dar unele preocupări legate de investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din sistemul judiciar persistă.

-Procesul de numire a "procurorilor desemnaţi" (care să investigheze corupţia în magistratură) nu prevede o procedură competitivă bazată pe criterii meritocratice şi nu implică secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acest lucru este contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia

-Îngrijorările privind funcţionarea şi bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) persistă. România nu a transpus încă Directiva privind serviciile media audiovizuale, astfel cum a fost revizuită prin Directiva 2018/1808, iar acest lucru a întârziat modificări importante necesare pentru a îmbunătăţi funcţionarea şi eficacitatea autorităţii de reglementare în domeniul mass-media. La un an de la alegerea membrilor CNA, autoritatea de reglementare nu are încă un preşedinte.

-Lipseşte în continuare o protecţie cuprinzătoare a avertizorilor de integritate. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în aprilie 2022 şi de Camera Deputaţilor cu amendamente în iunie 2022. Unele amendamente au stârnit îngrijorări, în special din partea procurorului-şef european, iar guvernul şi-a exprimat intenţia de a ajusta proiectul de lege, întrucât procesul legislativ este încă în curs de desfăşurare.

-Transparenţa finanţării partidelor politice şi punerea în aplicare a normelor aferente sunt limitate.

-Nu există suficientă transparenţă în ceea ce priveşte mass-media audiovizuale şi alegerile. Deşi concurenţii politici au acces garantat şi echitabil la timpii de antenă în mass-media audiovizuale în timpul campaniilor electorale, canalele de televiziune nu sunt obligate să explice în mod clar distincţia dintre diferitele tipuri de conţinut produse în timpul campaniilor - în special între conţinutul editorial propriu şi timpii de antenă cumpăraţi de partide - şi să semnaleze cine plăteşte pentru conţinut. În plus, nu există suficientă transparenţă cu privire la sumele plătite de diverse partide către ce canale şi pentru ce conţinut. Încercările jurnaliştilor de a investiga modul în care aceste fonduri au fost utilizate de mass-media pentru a difuza conţinut politic s-au confruntat cu rezistenţa unor partide politice. CNA este competentă să monitorizeze conţinutul difuzat.

Recomandările Comisiei Europene pentru România sunt următoarele:

- să se asigure că revizuirea legilor justiţiei consolidează garanţiile privind independenţa justiţiei, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraţilor, şi să ia măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor în sistemul judiciar, ţinând seama de standardele europene şi de avizele relevante ale Comisiei de la Veneţia.

- să introducă norme privind activitatea de lobby pentru membrii Parlamentului.

- Să abordeze provocările operaţionale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv în ceea ce priveşte recrutarea de procurori, şi să monitorizeze îndeaproape impactul acestei măsuri asupra noului sistem de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar.

Monitorul pluralismului mediatic evaluează riscurile la adresa libertăţii şi pluralismului mediatic în toate statele membre, concentrându-se pe patru domenii - protecţia de bază a libertăţii mediatice, pluralitatea pieţei, independenţa politică şi incluziunea socială a mass-media. Cele mai recente rezultate ale Monitorului (MPM 2022) arată că nu au existat schimbări majore în aceste domenii din 2021, deşi au existat unele variaţii în ceea ce priveşte indicatorii specifici din cadrul acestor domenii generale.