COMISIA EUROPEANĂ: "Ungaria are dreptul să-şi protejeze frontiera cu Croaţia cum crede de cuviinţă"

Actualizare 13:45 Ungaria a terminat gardul de sârmă ghimpată de la frontiera cu Croaţia

Ungaria a terminat instalarea unui gard de sârmă ghimpată pe 41 km de la frontiera sa cu Croaţia, menit să pună capăt fluxului de migranţi care vor să ajungă în vestul şi în nordul Europei, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, citat de AFP.

"Gardul a fost terminat în noaptea de vineri spre sâmbătă", a declarat pentru AFP Attila Kovacs. Budapesta a decis să instaleze un gard de sârmă ghimpată pe 41 km de teren, restul de 330 km ai frontierei între cele două ţări fiind delimitat de râul Drava, dificil de traversat.

(A.C.)

-----------------------

Actualizare 12:25 Ungaria îi mobilizează pe rezervişti pentru a face faţă crizei migraţiei

Ministrul apărării din Ungaria a dat ordin de mobilizare pentru o parte din rezerviştii voluntari pentru a ajuta la gestionarea "crizei migraţiei în masă", informează agenţia ungară MTI, citată de Reuters.

Istvan Simicsko a luat această decizie la solicitarea şefului statului major ungar. Rezerviştii vor fi folosiţi în principal pentru a asigura personalul garnizoanelor lăsate goale de militarii desfăşuraţi la frontieră, dar ar putea avea şi alte îndatoriri, scrie agenţia de presă ungară.

Ungaria este angrenată într-un tot mai temperamental război al declaraţiilor cu vecinii săi sudici, în condiţiile în care Serbia şi Croaţia se luptă să facă faţă valului de migranţi care fug din Orientul Mijlociu de război şi sărăcie şi încearcă să tranziteze regiunea pentru a ajunge în vestul Europei, scrie Reuters.

(A.C.)

-------------

Comisia Europeană (CE) a reafirmat ieri că nu sprijină ideea ridicării de garduri la graniţe pentru oprirea valului de imigranţi, dar consideră că revine Ungariei să decidă cum îşi protejează frontiera cu Croaţia, informează agenţia EFE, citată de Agerpres.

"Ungaria nu ne-a notificat nimic, dar nici nu trebuie să o facă pentru că este frontiera externă (a UE) şi are dreptul să o controleze cum crede de cuviinţă", a declarat astăzi la o conferinţă de presă Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a CE.

Ea a subliniat totuşi că, în opinia executivului comunitar, gardurile "nu reprezintă o soluţie durabilă, întrucât ele nu fac decât să devieze fluxurile (de refugiaţi) către alte zone".

Pe de altă parte, CE consideră că, până când se vor conveni la nivel european reguli comune pentru gestionarea crizei refugiaţilor, statele membre trebuie să se asigure că toate persoanele care intră pe teritoriul lor sunt identificate şi li se oferă posibilitatea să ceară azil dacă doresc, situaţie valabilă şi în cazul Croaţiei, deşi aceasta nu face parte din spaţiul Schengen. "Croaţia trebuie să respecte codul Schengen şi normele sistemului de azil", a menţionat Natasha Bertaud, amintind că autorităţile de la Zagreb sunt obligate să identifice refugiaţii şi să le ia amprentele digitale.

Întrebată despre propunerea de împărţire prin cote obligatorii a încă 120.000 de imigranţi, ce se va discuta marţi într-un nou Consiliu JAI - după ce la reuniunea de săptămâna trecută a fost respinsă de ţările est-europene - şi despre posibilitatea ca Ungaria să nu mai fie una dintre beneficiarele acestei posibile împărţiri, Natasha Bertaud a răspuns că executivul comunitar a cerut guvernului de la Budapesta ca, în pofida respingerii de către acesta a cotelor obligatorii, să permită totuşi "să se avanseze în relaxarea presiunii asupra Greciei şi Italiei", state care găzduiesc în prezent cei mai mulţi refugiaţi.

Tot ieri, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a declarat la Belgrad, după convorbiri cu omologul său sârb Ivica Dacic şi ministrul de interne Nebojsa Stefanovic, că Ungaria are trei propuneri pentru gestionarea actualei crize a imigranţilor, relatează MTI.

Szijjarto a afirmat că Uniunea Europeană ar trebui să înfiinţeze o forţă pentru a proteja frontierele Greciei de fluxul de refugiaţi. În acest scop, a adăugat el, Grecia ar trebui să stabilească numărul de poliţişti de frontieră, militari, nave şi elicoptere necesar.

În acest sens, guvernul ungar susţine stabilirea de cote pentru a împărţi costurile operaţiunii, a spus el.

În al doilea rând, UE ar trebui să înceapă să finanţeze taberele de refugiaţi existente din Turcia, Iordania şi Liban, şi construirea unora noi pentru a preveni un exod în Europa, dar şi pentru ca aceştia să poată reveni în ţările lor odată cu revenirea păcii. Aici din nou s-ar putea impune cote sau bugetul UE ar putea fi amendat, a susţinut Peter Szijjarto.

Mai departe, ar contribui la soluţionarea crizei dacă UE ar furniza ajutor financiar ţărilor aflate pe rutele de tranzit ale migranţilor, inclusiv Macedonia şi Serbia, a apreciat şeful diplomaţiei ungare.

Szijjarto a subliniat că gardul construit de-al lungul frontierei ungaro-sârbe nu are nimic de-a face cu Serbia. Singurul scop al gardului este să limiteze valul de refugiaţi, a spus el, precizând că un nou punct de trecere a frontierei s-a deschis în această vară. De altfel, Szijjarto şi Dacic au convenit că relaţiile bilaterale "nu au fost niciodată mai bune" decât în prezent.