Comitetul de Macroprudenţialitate prezintă soluţii pentru schimbarea OUG 114

Reprezentanţii Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) au prezentat, ieri, soluţii pentru modificarea OUG 114/2018, conform unui comunicat trans­mis de Banca Na­ţională a României (BNR).

Acesta menţionează: "În data de 18 februarie 2019 a avut loc şedinţa Consiliului general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM). În cadrul şedinţei au fost prezentate concluziile grupului inter­instituţional format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României referitoa­re la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene (OUG 114/2018). În baza materialului prezentat, CNSM a identificat soluţii de posibile scenarii de adaptare a OUG 114/ 2018, cu res­pectarea legislaţiei în vi­goare".

Printre altele, OUG 114 stabileşte o taxă pe activele bancare în funcţie de nivelul indicelui ROBOR, ceea ce conduce la temeri mari pe piaţa bancară.

Amintim că, săptămâna trecută, în cadrul şedinţei Comisiilor reunite Economică şi de Buget din Senat, în care a fost prezent Consiliul de Administraţie din BNR, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că BCE se gândeşte la o metodă ca această dobândă să se raporteze la operaţiuni şi nu la cotaţii.

În replică, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu a anunţat că o echipă tehnică a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială analizează cum ar arăta un ROBOR calculat pe bază de tranzacţii, ceea ce ar implica inclusiv ruperea taxei pe activele bancare de ROBOR.

Florin Georgescu a declarat: "În prezent, Comitetul Naţional de Stabilitate Macroprudenţială unde sunt reprezentate Guvernul (prin MFP), ASF şi BNR-ul, cu câte trei persoane, analizează prin experţi tehnici cum ar arăta un ROBOR calculat pe bază de tranzacţii, nu de cotaţii, şi nu numai aferent uneia sau alteia dintre zile, ci pe o întreagă perioadă, să spunem de trei luni. E o variantă sau se pot alege şi altele în raport cu semnificaţia indicatorului, nu în mod oportunist, aşa, unde e mai mic indicatorul, dar care să reflecte mai transparent, mai obiectiv şi mai eficient situaţia din piaţă. Acest indicator, cu o anumită medie, bazată, repet, pe tranzacţii efective, să fie baza de calcul a ratelor pentru perioada următoare în cazul persoanelor fizice".

Senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a susţinut, în mai multe ocazii, în acest an, că indicele ROBOR este manipulat de bănci, cu ajutorul BNR.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a explicat, în şedinţa de săptămâna trecută din Senat: "Piaţa funcţionează cel puţin opt ore pe zi. Ca pe orice piaţă funcţională, există un fixing. El durează doar un sfert de oră, de aia se şi numeşte fixing, aşa, ca o oglindă. Operatorii, cei care sunt pe piaţă, vânzătorii, cumpărătorii şi cei care fac operaţiuni pe piaţa valutară se uită la acel fixing ca să vadă un nivel corect de dobândă. Putem spune că nivelul fixing este corect pentru că Româ­nia este una dintre puţinele ţări - sunt trei ţări în Europa în care fixingul se bazează pe cotaţii ferme. Înseamnă că fiecare bancă cotează şi pe stânga şi pe dreapta, deci este şi vânzător şi cumpărător. Şi dacă vine alta şi îi spune: «ai cotat 2,6%, dă-mi bani la 2,6%», atunci este obligată să-i dea în sfertul acela de oră. Probabilitatea să existe o manipulare acolo este mică sau inexistentă. Dobânzile sunt între 1,5% şi 3,5%. În restul zilei, înainte de ora 11.00 şi după ora 11.00 au loc tranzacţii care se efectuează de regulă în jurul acestor niveluri care au fost la fixing. Lucrurile se pot verifica pentru că avem date, este arhiva Băncii Naţionale. Aici nu ne jucăm. Noi nu vorbim cu vorbe, vorbim cu cifre. (...) Intervine şi Banca Naţională pe această piaţă, între 1,50% şi 3,5%? Da. Poate să facă operaţiuni la dobânda de politică monetară de 2,5%, să ia lichiditate din piaţă sau să introducă lichiditate în piaţă, să regleze nivelul dobânzii, în funcţie de presiunile asupra leului. Dacă după excesul de lichiditate de la începutul anului a apărut acest mic atac asupra leului, bineînţeles că a trebuit să absorbim ceva lichiditate din piaţă, că nu putem să ne batem numai cu rezerva, şi chiar dacă ar fi numai rezerva, noi nu vindem valută pe nasturi, vindem pe lei, deci în momentul în care vindem valută absorbim lichiditate şi de aceea se duc dobânzile în sus".

Mugur Isărescu a spus că înţelegerea între bănci este normală, doar înţelegerea cartelară fiind anormală: "ROBOR este o dobândă stabilită între bănci. Întrebarea care se pune este dacă există riscul să fie o înţelegere cartelară între bănci la calculul ROBOR. Răspunsul nostru este NU! (...) Cinteză (n.r. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR) intervine şi dacă dobânda ajunge acum la peste 3,5%".

Şeful BNR a menţionat că ROBOR este stabilit pe piaţa interbancară, fiind esenţial pentru echilibrele economice şi valutare.