Producătorul francez de ciment Lafarge a pledat vinovat în faţa instanţei americane marţi (18 octombrie) pentru acuzaţia că a făcut plăţi către grupuri desemnate ca teroriste de Statele Unite, inclusiv Statul Islamic, pentru ca compania să poată continua să opereze în Siria, relatează Euroactiv.
Potrivit sursei citate, Lafarge, care a devenit parte a Holcim listată în Elveţia în 2015, a fost de acord să plătească 778 de milioane de dolari ca confiscare şi amenzi ca parte a acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
Procurorii americani au declarat că Lafarge şi filiala sa siriană Lafarge Cement Syria au plătit Statului Islamic şi Frontului al Nusra, prin intermediari, echivalentul a aproximativ 5,92 milioane de dolari între 2013 şi 2014 pentru a permite angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor să treacă prin punctele de control după izbucnirea conflictului civil în Siria. .
Acest lucru a permis companiei să câştige 70 de milioane de dolari din vânzări de la o fabrică pe care o opera în nordul Siriei, au spus procurorii.
Lafarge a evacuat în cele din urmă fabrica de ciment în septembrie 2014, au declarat procurorii americani. La acel moment, Statul Islamic a preluat cimentul rămas şi l-a vândut pentru echivalentul a 3,21 milioane de dolari, au spus procurorii.
Preşedintele Lafarge, Magali Anderson, a declarat marţi în instanţă că, din august 2013 până în noiembrie 2014, foşti directori ai companiei "au fost de acord cu bună ştiinţă şi deliberat să participe la o conspiraţie pentru a efectua şi autoriza plăţi destinate beneficiului diferitelor grupuri armate din Siria".
Într-o declaraţie, Holcim a remarcat că niciuna dintre comportamente nu l-a implicat pe Holcim, "care nu a funcţionat niciodată în Siria, sau nicio operaţiune sau angajaţi Lafarge în Statele Unite şi este în contrast puternic cu tot ceea ce reprezintă Holcim".
Verificarea antecedentelor
Holcim a spus că foştii directori Lafarge implicaţi în comportamentul i-au ascuns Holcim, precum şi auditorilor externi.
Procurorul general adjunct al SUA, Lisa Monaco, le-a spus reporterilor că compania care a achiziţionat Lafarge nu a efectuat diligenţa necesară asupra operaţiunilor din Siria.
Niciun director al Lafarge nu a fost acuzat în Statele Unite. Monaco a spus că autorităţile franceze au arestat unii dintre directorii implicaţi, dar nu au furnizat numele. Înregistrările judecătoreşti din SUA se referă la şase directori nenumiţi ai Lafarge.
Anderson a declarat în instanţă că persoanele responsabile nu mai erau în companie din 2017 cel puţin.
Eric Olsen, primul director executiv al companiei în urma fuziunii, a părăsit compania în 2017, după ce firma a recunoscut că plăteşte grupurile armate din Siria. Olsen a spus la acea vreme că nu era implicat sau nu cunoştea plăţile.
Grupul Sherpa pentru drepturile omului din Paris, care a depus o plângere împotriva Lafarge în Franţa, care a determinat o anchetă penală pentru a stabili dacă compania a fost complice la crime împotriva umanităţii, a criticat marţi acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Acordul "împiedic(e) accesul victimelor la justiţie şi le privează de un proces public", a declarat Anna Kiefer, directorul de advocacy şi litigii al Sherpa.
Lafarge a negat acuzaţiile că ar fi complice la crime împotriva umanităţii. Ancheta franceză, care se referă la fapte parţial comise în Franţa, este în desfăşurare, a declarat marţi pentru Reuters o persoană apropiată procuraturii antiterorism din Franţa.
SIX Swiss Exchange a suspendat tranzacţionarea acţiunilor Holcim înainte de ştiri. Acţiunile au crescut cu până la 3,2% la reluarea tranzacţionării.