COMPARATIV CU 2013, ANUL EŞECULUI IPO Adeplast arată un nivel mai ridicat al siguranţei economico-financiare

Nivelul siguranţei economico-financiare al companiei Adeplast, producător de materiale de construcţii, este mai ridicat, comparativ cu 2013, anul eşecului IPO, arată datele societăţii.

Pentru acest an, proprietarul Adeplast Marcel Bărbuţ estimează o creştere de două cifre, între 10-15%, faţă de anul trecut când cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 306 milioane lei.

Solvabilitatea patrimonială, reprezentând capacitatea de autofinanţare a societăţii, precum şi măsura în care poate face faţă obligaţiilor de plată, cu un indicator minim de 0,3 pentru siguranţa societăţii, a ajuns, de la 0,34, în 2013, la 0,49, anul trecut, iar rata autonomiei financiare, reflectând independenţa financiară a firmei, a urcat de la 0,55 la 0,79, potrivit calculelor noastre.

Anul eşecului ofertei publice iniţiale (IPO) - 2013 - a înregistrat cel mai ridicat risc de faliment al companiei din perioada 2010-2015, fiind însă situat la un nivel mediu, arată metodele consacrate din literatura de specialitate de analiză a riscului de faliment.

Totodată, şi fondul de rulment a coborât din 2010 până în 2013 de la 9,6 milioane lei, la -22,8 milioane lei, reflectând o perioadă mai dificilă a companiei, urcând, în 2015, la -8,2 milioane lei, conform rapoartelor financiare.

Rentabilitatea economică a avut, în intervalul 2010-2015, cea mai scăzută rată în 2013, de 0,04, iar rata lichidităţii curente, care reflectă capacitatea activelor curente disponibile de a se transforma în disponibilităţi băneşti pentru a acoperi datoriile scadente pe termen scurt, a coborât de la 1,24, în 2010, la 0,79, în 2013, urcând apoi la 0,92, anul trecut.

Privind siguranţa economică pe termen mediu şi lung, gradul în care activitatea este finanţată din capitalurile proprii a fost în creştere încă din 2009, când indicatorul atingea valoarea de 0,8, ajungând, anul trecut, la 3,72. Ţinând cont că pragul minim este 1, compania este departe de a fi numită supraîndatorată.

În 2010, cu o rată a autonomiei financiare de 0,54 şi capitaluri proprii de 57,3 milioane lei, cifrele societăţii arătau că Adeplast era o companie solvabilă şi independentă din punct de vedere financiar.

În continuare, compania a menţinut situaţia de echilibru financiar, în 2011 şi 2012. Rata autonomiei financiare a stagnat la un indicator de 0,53, iar capitalurile proprii au crescut treptat, în 2011, la 6,1 milioane lei şi, în 2012, la 7,9 milioane lei. Însă rata lichidităţii imediate, semnificând capacitatea creanţelor şi trezoreriei de a acoperi datoriile pe termen scurt, a scăzut, în 2011, la 0,73, iar anul următor la 0,62, fiind totuşi în limitele siguranţei economice ale unei firme pe termen scurt.

La începutul lunii septembrie din 2013, acţionarii Adeplast decid să listeze compania pe Bursa de Valori Bucureşti cu dorinţa să atragă o sumă între 13-15 milioane euro de pe bursă.

Dar oferta publică de vânzare de acţiuni AdePlast, derulată în perioada 2 - 15 octombrie, a eşuat deoarece nu a fost înregistrat volumul minim de subscrieri în vederea încheierii cu succes a acesteia.

Marcel Bărbuţ, CEO Adeplast, susţinea că Adeplast a fost pregătită pentru Bursă, dar Bursa nu a fost pregătită pentru companie, şi că, atunci, BVB nu era o alternativă viabilă pentru finanţarea companiilor private din România.

În schimb, Remus Vulpescu, directorul de cabinet al Ministrului Finanţelor Publice din acea perioadă, considera că eşecul este numai al emitentului. Totodată, potrivit domniei sale, momentul ales pentru oferta Adeplast nu a fost cel mai bun, imediat înainte de oferta publică Romgaz, iar discountul aplicat la preţul minim al întregii oferte nu a fost suficient de convingător, discountul special de retail fiind de numai 3%, faţă de 8% cât acorda statul.

Chiar dacă nu s-a listat pe Bursă, Adeplast a găsit, în 2014, finanţare pentru un proiect care consta în construirea unei fabrici de vată bazaltică de 19 milioane de euro, printr-un ajutor de la stat de peste 7,27 milioane euro, restul banilor fiind din credite şi fonduri proprii.

La jumătatea anului, domnul Bărbuţ menţiona că Adeplast va renunţa la banii de la stat, dar va face această investiţie. Acesta a precizat, la începutul lui 2015 şi motivele. Primul a fost întemeiat pe baza instabilităţii mediului economic şi politic din ţara noastră, iar al doilea pe faptul că nu au găsit un producător de echipamente care să inspire încredere totală şi care să convingă că poate instala capacităţile în timing-ul impus de coordonatele proiectului.

Sfârşitul anului precizat aducea pentru Adeplast o rată a lichidităţii imediate care urca de la 0,52, în 2013, la 0,59 şi un total al fondului de rulment, în creştere la -15,8 milioane lei. Securitatea financiară avansa de la un indicator de 1,2 la 1,96, iar rentabilitatea economică urca la o pondere a profitului din activul total de 0,055.

La începutul anului trecut, Marcel Bărbuţ declara că este posibil ca Adeplast să revină cu o ofertă pentru listarea pe Bursa de Valori.

Cu un indicator al securităţii financiare de 3,72, capitaluri proprii de 139 milioane lei, o rată a lichidităţii imediate de 0,67 şi cu o rată a rentabilităţii economice de 0,06, sfârşitul anului 2015 marchează o evoluţie economică a companiei pe termen scurt, mediu şi lung, comparativ cu 2013 şi 2014.