CONAF: Un deficit excesiv este tolerabil dacă avem creştere economică şi temperăm inflaţia

Pe agenda guvernului se află în acest moment un set de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, amplificat excesiv şi nedorit în prima jumătate a anului, informează un comunicat de presă, remis astăzi.

Înţelegem că expansiunea deficitului bugetar este o problemă acută a României şi ar putea altera şansele de accesa banii europeni, dar ar putea afecta chiar stabilitatea financiară a ţării. Însă, cu exact şase luni înainte de începerea anului fiscal 2024, guvernul ar fi trebuit să lucreze intens la arhitectura bugetului pentru anul viitor, inclusiv la calibrare aritmeticii fiscale, cu cifrele cheie ale taxelor şi impozitelor. Oricare ar fi argumentele necesităţii unor modificări ample în interiorul unui an fiscal, pentru a susţine economia, guvernele trebuie să fie transparente şi să respecte principiul predictibilităţii, esenţial pentru evoluţia economiei.

Dacă prognoza iniţială pe care s-a construit bugetul anului în curs s-a dovedit a fi greşită, aşa cum avertiza şi Consiliul Fiscal, atunci guvernul trebuie să-şi recalibreze cheltuielile dacă doreşte să-şi reducă deficitul. Cheltuielile pentru infrastructură au promovat creşterea, ceea ce a adus investiţii private şi evident, nu recomandăm reduceri în acest domeniu.

"Nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult deficitul bugetar, ci natura deficitului. Orice cheltuială care promovează creşterea economică este binevenită. Accidentala amplificare a deficitului trebuie discutată cu Comisia Europeană şi trebuie acceptată în acest moment, fără penalizări, în condiţiile articulării unui buget solid pentru anul viitor. În definitiv marea provocare în faţa economiei este inflaţia globală, consecinţele pandemiei, războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi încetinirea economiilor europene. Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creşterea economică", a declarat Cristina Chiriac, preşedinte CONAF.

Majorările salariului minim impuse mediului privat, fără a se lua în considerare productivitatea sectorială, sunt însă măsuri populiste, care ar trebui evitate. Creşterea salariului minim trebuie calibrată în funcţie de evoluţia inflaţiei.

Soluţia majorării poverii fiscale are un dublu efect negativ: amplifică inflaţia şi încetineşte creşterea economică. Dacă inflaţia se inflamează, scade consumul şi, totodată scad veniturile bugetare, chiar dacă s-ar majora taxele pe consum. Efect dual nedorit, aproape nul asupra deficitului bugetar şi negativ asupra creşterii economiei.

De altfel ultimul exerciţiu de majorare intempestivă a poverii fiscale derulat anul trecut s-a dovedit ineficient pentru buget şi dezastruos pentru afacerile mici şi mijlocii. Recomandarea noastră este de a renunţa la modificările de filosofie fiscală în timpul anului fiscal şi de pregătire a bugetului pentru anul viitor, negociat cu toţi partenerii sociali, în care argumentele tuturor actorilor implicaţi şi afectaţi de matematica bugetară să fie prezentate şi analizate.

Majorarea cotelor de TVA pare a fi soluţia ideală pentru rezolvarea crizei deficitului bugetar. Declaraţiile politice sugerează o aliniere a cotelor de TVA reduse către nivelul superior pentru a obţine venituri bugetare suplimentare.

"Avertizăm însă că cea mai mare taxă pe consum, în acest moment este inflaţia. Impactul acesteia asupra venitului real a fost substanţial. Inflamarea inflaţiei a avut şi un efect indirect asupra gospodăriilor şi afacerilor deoarece a dus înăsprirea politicii monetare. Ratele mai mari ale dobânzilor au afectat consumul şi-au redus accesul afacerilor mici şi mijlocii la creditare bancară", a adăugat Cristina Chiriac.

Majorarea cotelor de TVA implică scumpirea mărfurilor şi serviciilor şi are ca efect atât reducerea consumului populaţiei, cât şi impulsionarea inflaţiei. Reducerea consumului ar afecta atât creşterea economiei, cât şi, implicit, pe cea a veniturilor bugetare. În plus, creşterea cotelor de TVA ar da peste cap estimările de reducere la 7-8% a ratei inflaţiei până la finalul anului şi va influenţa negativ politica monetară. Atragem atenţia că românii cu resurse financiare limitate sunt principalii beneficiari ai produselor şi serviciilor cărora li se aplică cotele reduse, cheltuind o mare parte din bugetele lor pentru aceste articole şi servicii. Ca atare, în eventualitatea unei majorări a TVA pentru industria hotelieră, de exemplu, guvernul ar trebui să folosească aceste venituri suplimentare pentru a compensa limitarea accesului persoanelor cu venituri modeste la aceste servicii, prin menţinerea voucherelor de vacanţă şi chiar majorarea lor.

În contextul discuţiilor privind eventualele măsuri care vor fi luate pentru reducerea deficitului se plasează şi idea tăierii facilităţilor fiscale privind tichetele de masă.

În prezent, aproximativ patru milioane de angajaţi sunt beneficiari de tichete, iar şapte din zece angajaţi consideră că tichetele de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului salarial. Reamintim că în România există peste un milion de angajaţi care câştigă salariul minim. Pentru ei, orice sumă în plus reţinută din salariu va avea un impact considerabil. Trecem printr-o perioadă cu inflaţie persistentă, iar puterea de cumpărare a angajaţilor scade de la o lună la alta.

Tăierea unei facilităţi fiscale în cazul tichetelor de masa şi al voucherelor de vacanţă, respectiv aplicarea CASS - 10%, va avea un impact negativ asupra tuturor jucătorilor din economie. Dacă ar fi aprobate, măsurile ar duce instantaneu la scăderea puterii de cumpărare şi a venitului net total.

Din cauza presiunii inflaţioniste, bugetele companiilor nu vor mai permite o alocare suplimentară pentru cheltuielile cu beneficiile extrasalariale. Deja România este ţara din Uniunea Europeană cu cele mai mari taxe pe muncă, iar creşterea acestora nu va face decât să conducă la scăderea puterii de cumpărare a angajaţilor români.

În contextul creşterii taxelor, mediul privat fie va diminua valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, fie va elimina acordarea de tichete, sau nu va mai creşte valoarea nominală a acestora, chiar dacă legislaţia va permite acest lucru. Oricare dintre aceste scenarii va conduce la scăderea venitului net total al salariaţilor.

Traversăm o perioadă în care este necesară creşterea venitului net total, din cauza inflaţiei. Scăderea venitului are şi alte efecte indirecte, precum imposibilitatea de a mai plăti rate bancare, de a achiziţiona produse alimentare de mai bună calitate, de a asigura un trai decent.

Soluţii de recalibrare a bugetului: listări la Bursă, reforme : Pentru a stopa amplificarea deficitului bugetar guvernul poate revizui lista de cheltuieli a statului şi poate lua măsuri ferme pentru a reduce evaziunea fiscală, în special în colectarea TVA. Cifrele arată că statul pierde zeci de miliarde din necolectarea TVA la actualele cote.

Pentru bugetul anului viitor însă recomandăm guvernului să ia în calcul listarea la Bursa de Valori a unor pachete de acţiuni la companiile unde este acţionar majoritar. Exerciţiul din această vară în care Hidroelectica s-a listat la Bursă a demonstrat că există o piaţă internă interesată şi că, dacă statul şi-ar fi lansat oferta sa amânată de mulţi ani, de a vinde un pachet din acţiunile gigantului energetic, ar fi colectat suficienţi bani pentru a-şi menţine deficitul în echilibru şi a-şi susţine cheltuielile de investiţii.

Guvernul trebuie să analizeze care sunt companiile pe care le-ar putea lista la Bursă anul viitor. Efectul ar fi benefic nu doar pentru bugetul de stat, ci şi pentru faptul că o listare la Bursă asigură profitabilitate mai mare la întreprinderile de stat, care s-ar putea traduce prin dividende suplimentare şi venituri fiscale de la acele companii. Încasările din vânzarea acţiunilor deţinute de stat ar contribui direct şi la veniturile bugetului de stat.

Altă idee asupra căreia guvernanţii trebuie să mediteze pentru calibrarea politicii fiscale este construirea unei opinii publice favorabilă reformelor. România a eşuat în tentativa de a implementa reformele sugerate de partenerii europeni, esenţiale de altfel nu doar pentru atragerea fondurilor europene, ci şi pentru evoluţia viitoare a economiei româneşti, deci pentru bunăstarea populaţiei.

Creşterea nivelului de trai nu se poate realiza prin majorări de salarii şi pensii în condiţiile unei economii fragile, acompaniată de o monedă slăbită. Bunăstarea nu se poate impune fără creştere economică, iar pentru asta sunt necesare reforme ample. Guvernul trebuie să discute cu naţiunea aceste reforme, necesitatea lor, efectul lor şi costurile asociate. Nu putem opta pentru reforme doar într-o criză precum cea din 2009-2010. Nici atunci nu am făcut schimbările amânate, ci am corectat, prin austeritate, erorile anterioare. Avem nevoie de consens în rândul oamenilor asupra necesităţii reformelor şi de o flexibilitate şi luciditate a guvernului cu privire la cerinţe. A treia condiţie obligatorie a obţinerii bunăstării, implicit a reducerii deficitului bugetar, este investiţia în economie. În esenţă, "un climat investiţional bun, sănătos necesită însă reforme şi predictibilitate. Exact ce ne pregătim acum să amânăm şi să ignorăm", a conchis Cristina Chriac.