Concluziile celei de-a doua dezbateri "Spot On Energy"

Spotmedia.ro şi Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) au organizat marţi, 4 iunie, dezbaterea online "Energia nucleară: cum o producem şi cu ce preţ?", a doua din seria Spot On Energy - ciclul de 7 dezbateri despre viitorul pieţei de energie din România.

Dezbaterea a fost moderată de Gabriel Kolbay, jurnalist la spotmedia.ro şi Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

La dezbatere au participat: Elena Popescu - director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale de Politici Energetice din Ministerul Energiei; Eugenia Guşilov - director Romanian Energy Center (ROEC); Bogdan Termegan - Expert, S.N. Nuclearelectrica; Oana-Marciana Özmen - Secretar în Comisia de Industrii şi Servicii din cadrul Camerei Deputaţilor.

Sectorul energetic nuclear al României se pregăteşte pentru o transformare majoră, în condiţiile în care ne propunem să ne consolidăm independenţa şi sustenabilitatea energetică. La Cernavodă, două reactoare nucleare operaţionale furnizează deja o cincime din energia ţării, iar planurile ambiţioase ale României vizează o creştere de 130% a producţiei de energie nucleară. Finalizarea reactoarelor suplimentare şi implementarea tehnologiei avansate a reactoarelor modulare mobile sunt doar câteva dintre iniţiativele ce vor consolida infrastructura energetică a României.

Dar succesul acestor eforturi depinde de o analiză riguroasă a fezabilităţii şi siguranţei operaţionale. Pe măsură ce România îşi conturează viitorul energetic, întrebările esenţiale legate de viabilitatea şi implicaţiile etice ale expansiunii nucleare au nevoie de răspunsuri urgente.

Vă prezentăm câteva dintre concluziile primei dezbateri celei de-a doua dezbateri Spot On Energy: "Energia nucleară: cum o producem şi cu ce preţ?".

Timpul este extraordinar de important! Întârzierea în luarea unor decizii poate să-i facă pe investitori să se orienteze către alte state

Elena Popescu a subliniat importanţa crucială a extinderii capacităţii nucleare a României, în special prin proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, şi a discutat despre impactul semnificativ pe care aceste unităţi l-ar fi avut asupra sistemului energetic naţional, mai ales în contextul eliminării treptate a cărbunelui conform angajamentelor asumate prin planul de redresare şi rezilienţă al ţării.

"Ştim bine că prin planul de redresare şi rezilienţă, România şi-a asumat angajamentul de phase out a cărbunelui până în 2030. Sau 2032, cu tot cu ecologizare a minelor. Practic, dacă vă uitaţi în calendarul din legea decarbonizării, veţi vedea că activităţile din zona cărbune ies practic la finalul 2026 (...) Timpul este extraordinar de important. Pentru că orice an, lună, săptămână, zi, care trece în dezvoltarea unui proiect aduce costuri suplimentare. (...) Întârzierea în luarea unor decizii poate să-i facă pe investitori care sunt acum orientaţi către România, pentru că văd un potenţial de dezvoltare în România, să se orienteze către alte state. Dacă nu luăm decizii imediate - şi asta înseamnă în următoarele luni sau până la sfârşitul acestui an - riscăm ca proiecte importante pe acest domeniu să nu se întâmple în România şi să se întâmple în statele vecine", a precizat Elena Popescu, director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale de Politici Energetice din Ministerul Energiei.

Faptul că şi noi vrem să facem un proiect de SMR, poate două, nu este o garanţie că vom şi reuşi. Este esenţial ca România să acţioneze decisiv. Ar fi păcat să pierdem trenul

Eugenia Guşilov a pus accent pe libertatea de decizie a României în ceea ce priveşte proiectele de dezvoltare a energiei nucleare, specificând că, deşi dorinţa există, realizarea acestor proiecte, inclusiv a reactorilor SMR, nu este garantată, întrucât este presărată cu obstacole. De asemenea, în contextul în care alte ţări dezvoltă propriile proiecte de SMR, este esenţial ca România să-şi definească rapid poziţia şi să acţioneze decisiv pentru a nu rămâne în urmă în cursa pentru energie nucleară modernă şi sustenabilă.

"Şi aici voi indica doar eşecul nostru, ca ţară, de a face Reactoarele 3 şi 4. (...) Deci faptul că şi noi vrem să facem un proiect de SMR, poate două, nu este o garanţie că vom şi reuşi. Sunt şi alte state care sunt interesate. Franţa îşi dezvoltă propriul proiect de SMR, prin Électricite de France, care este un proiect cu finanţare de stat. Marea Britanie are propriul proiect de SMR. Polonia este interesată acolo. Dacă ne uităm la declaraţiile făcute de ei, ar fi peste 100 de reactoare, în şase amplasamente. Şi cu NuScale, şi cu Hitachi ... Diverse ţări îşi evaluează opţiunile acum. Inclusiv Ungaria, vecina noastră, care are proiectul mare al centralei nucleară făcută pe tehnologie rusească la Paks, a semnat de curând un acord de cooperare cu japonezii pentru SMR-uri.

Deci se întâmplă multe lucruri în jurul nostru şi ar fi păcat ca noi - care am fost primii, cumva, semnând acorduri de cooperare inclusiv pe zona asta de reactoare modulare acum 4 ani - să pierdem trenul şi să ajungem să ne plângem, peste 10 ani sau 15 ani, că România e colonie şi importăm ce fac alţii", a declarat Eugenia Guşilov, director executiv Romanian Energy Center (ROEC).

Consolidarea lanţului de aprovizionare duce la implementarea fără întârziere şi la timp a proiectelor nucleare. Există costuri foarte mari dacă nu ţii pasul şi alegi să nu evoluezi

Bogdan Temergan a vorbit despre angajamentul Nuclearelectrica de a evolua în conformitate cu cerinţele unei lumi aflate în schimbare continuă şi a evidenţiat importanţa consolidării lanţului de aprovizionare pentru implementarea proiectelor nucleare. Acesta a mai adus în discuţie nevoia de a corela expansiunea cu voinţa politică şi de a itera rapid soluţiile, şi a accentuat rolul educaţiei - care trebuie să asigure nu doar competenţe, ci şi caracterul necesar pentru implementarea eficientă a proiectelor.

"Care este forumul cel mai bun prin care faza de expansiune să fie corelată cu voinţa politică? Care este cel mai bun forum - poate Forumul Atomic Român, unde toţi aceşti furnizori se adună - prin care să iterăm repede între ceea ce vedem din piaţă şi elementul de guvernanţă? Astfel încât iterând repede, după modelul industriei IT, să putem ajunge repede la soluţie?

Mai departe, putem să ne uităm, pe termen scurt, la tot ceea ce înseamnă resursa umană care să poată implementa proiectele rapid. Şi aici ne uităm la toate disciplinele. Ne putem uita la angajamentele de finanţare, evident. M-aş mai uita la zona educaţiei - să putem integra nu doar cunoştinţele, ci să ne asigurăm că oamenii care termină liceul şi instituţii de învăţământ superior primesc o diplomă nu doar pentru cunoştinţe, ci şi pentru caracterul demonstrat. (...) Astfel, nivelul de încredere între oamenii care lucrează şi operează în orice disciplină creşte", punctează Bogdan Termegan, expert în cadrul S.N. Nuclearelectrica SA.

Trebuie să gândim pârghiile legislative pentru a susţine pregătirea personalului tehnic, atât de necesar în domeniu

Oana-Marciana Özmen a subliniat rolul esenţial pe care România şi experţii săi l-au avut în Parlamentul European pentru recunoaşterea energiei nucleare ca energie curată şi de tranziţie şi a punctat rolul crucial pe care îl va avea dezvoltarea, la Doiceşti, a capacităţilor SMR cu tehnologie americană. Aceasta a adus în discuţie creşterea salariilor personalului ISCIR şi importanţa investiţiilor în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

"Ce putem face noi este să gândim pârghiile legislative pentru a susţine pregătirea personalului tehnic, atât de necesar (în domeniu - n.red.). Pentru că aici vorbim, totuşi, de pregătire a personalului cu înaltă calificare. Să nu uităm că am avut, de curând chiar, la Comisia pentru Industrii şi Servicii, un proiect legislativ care vizează mărirea salariilor pentru personalul ISCIR. Ei sunt cei care autorizează sistemele. (...) Insist pe acest subiect pentru că ştim clar cu ce probleme se confruntă la ora actuală şi sistemul în a menţine şi a avea suficientă forţă de muncă calificată. Ar mai fi un aspect: trebuie să vedem care va fi viziunea noului Parlament European cu privire la această tranziţie energetică şi rolul pe care energia nucleară îl va juca în proces. Eu sunt sigură că va avea un rol determinant şi este bine că România a decis ca în următorii ani să facă aceste investiţii pentru celelalte două reactoare, 3 şi 4", declară Oana-Marciana Özmen, secretar în cadrul Comisiei de Industrii şi Servicii al Camerei Deputaţilor.

În contextul dezvoltării ambiţioase a centralelor nucleare la nivel global, cu 55 de noi locaţii şi 72 de tipuri de SMR-uri, România trebuie să rămână competitivă şi sigură în domeniul esenţial al energiei nucleare

Dumitru Chisăliţă a punctat că trebuie să intrăm în dialoguri reale şi concrete pentru a asigura un viitor stabil în domeniul energiei nucleare şi a evidenţiat importanţa continuării proiectelor începute şi a pregătirii personalului tehnic. Acesta a punctat faptul că România se află într-un grup select de 32 de ţări care produc energie electrică din surse nucleare, a semnalat eficienţa centralelor de la Cernavodă, precum şi necesitatea unor măsuri atent pregătite pentru a ne menţine acest statut.

"Dacă vrem să ne fie bine, nu ne putem baza pe vorbe şi pe vise. Trebuie să ne bazăm pe elemente reale, concrete şi care, puse cap la cap de oameni care ştiu să le mânuiască, pot să ne facă să dormim liniştiţi încă 70 de ani, aşa cum am făcut în ultimii 70 de ani (de la începutul utilizării energiei nucleare - n.red.). Orice alternativă, din păcate, ne va afecta pe noi - ca oameni şi consumatori. În acelaşi timp, cred că e nevoie de o continuare a proiectelor care au fost începute, o continuare a abordărilor dintr-o perspectivă tehnică, inclusiv în ceea ce priveşte pregătirea personalului care se va ocupa de ele, pe viitor.

Suntem într-o companie exclusivistă. Sunt doar 32 de ţări în lume care, în momentul de faţă, produc energie electrică bazându-se pe energie nucleară. În acelaşi timp, dacă ne uităm la rapoartele despre activitatea centralei de la Cernavodă, suntem într-un nou grup select (din perspectiva eficienţei sporite a reactoarelor 1 şi 2). Dar toate măsurile pentru viitor trebuie să fie pregătite atent pentru a ne păstra în acest grup select şi în viitor.

În momentul de faţă există planuri ambiţioase de construire de centrale nucleare în 55 de locaţii. Multe dintre ele se găsesc în zone în care numărul de ore cu potenţial mare pentru energia solară e dublu faţă de România şi faţă de Europa. Şi totuşi acele ţări se află în diverse etape de dezvoltare a unor proiecte nucleare. În momentul de faţă sunt 72 de tipuri de proiecte de SMR-uri care în dezvoltare, în diverse ţări, cu diverse tehnologii. Lucrurile sunt în desfăşurare. Iar faptul că avem şi noi proiecte nu înseamnă că putem ajunge cobai sau că se ridică vreo problemă de siguranţă şi securitate, în cazul nostru", semnalează Dumitru Chisăliţă, comoderator, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI.

Ziarul BURSA a fost partener media al evenimentului.