English
Şirurile statististice nu stabilesc vreo corelaţie între procesul de economisire şi valoarea tranzacţiilor de la Bursa de Valori Bucureşti:
- Între 2005 şi 2018, valoarea anuală a tranzacţiilor la BVB, în raport cu valoarea depozitelor bancare ale gospodăriilor şi companiilor nefinanciare, a scăzut de 3,5 ori, de la 11%, la 3,6%, coborâre generată de faptul că economiile au crescut, în timp ce valoarea tranzacţiilor a stagnat.
- Cu o singură întrerupere, (în anul 2009), depozitele gospodăriilor şi ale companiilor (nefinanciare) au parcurs o permanentă creştere, multiplicându-se de 3,5 ori, în ultimii 13 ani (de la echivalentul a 19 miliarde de euro, la echivalentul a 67 de miliarde de euro); în aceeaşi perioadă, valoarea anuală a tranzacţiilor la BVB a fluctuat oarecum dezordonat, în jurul a 2,3 miliarde de euro, a pornit în 2005 de la 2,1 miliarde, şi a ajuns, în 2018, la aproape acelaşi nivel (2,4 miliarde).
- În raport cu PIB, valoarea anuală a tranzacţiilor la BVB a căzut de la 2,6% (în 2005), la 1,2% (în 2018), pentru acelaşi motiv: PIB a crescut, valoarea tranzacţiilor a stagnat.
(Vezi tabelul 1)
- Valoarea activelor nete însumate ale tuturor fondurilor de investiţii totaliza 8,8 miliarde de euro, la sfârşitul anului 2018, exprimând, teoretic, capitalul investiţional procesat de instituţiile specializate în investiţii.
Dar, întrucât Fondul Proprietatea, de la înfiinţare şi până astăzi, îşi diminuează neîncetat valoarea activelor nete (a pornit, în decembrie 2005, de la un activ net evaluat la 4,1 miliarde de euro, coborând la jumătate, 2,1 miliarde de euro, în decembrie 2018), valoarea însumată va fi, în continuare afectată de scăderea acestuia.
Activele SIF-urilor şi ale Fondului Proprietatea sunt rezultate din împroprietăriri, iar nu din colectarea de economii ale populaţiei, care, prin diferenţă, coboară la circa 5 miliarde de euro, active ridicate prin convertire de economii.
Valoarea de 5 miliarde de euro reprezintă un multiplu de mai mult de 10 ori, faţă de valoarea activelor nete ale fondurilor deschise de investiţii de dinaintea prăbuşirii din martie-aprilie 1996, (circa 400 de milioane de dolari - acelaşi nivel raportat şi înainte de crahul FNI, din mai-iunie 2000).
Această creştere vizibilă în industria fondurilor de investiţii nu a avut ecou în ameliorarea valorii tranzacţiilor la BVB. (Vezi tabelul 2)
• Piaţa nu contribuie la capitalizarea companiilor
(Vezi tabelul 3)
Bursa de Valori Bucureşti păstrează înregistrarea operaţiunilor de majorare de capital a emitenţilor prin apel la piaţă, informaţie pe care, cu amabilitate, ne-a pus-o la dispoziţie.
În 14 ani, un număr de 14 emitenţi s-au capitalizat prin emisiuni de acţiuni noi, vândute la piaţa BVB.
Această medie teribilă de o companie pe an, corespunde gradului în care Bursa noastră îndeplineşte funcţia sa esenţială de dirijare a capitalurilor către companiile care se află în poziţia să se dezvolte: nu o îndeplineşte.
Companiile preferă creditele bancare.
• Participarea publicului la piaţa BVB se diminuează
(Vezi tabelul 4)
- Faţă de numărul de tranzacţii record (1,5 milioane) din 2007, anul 2018 a coborât la aproape o treime (0,5 milioane), fiind cel mai slab la acest indicator, în perioada analizată.
- Volumul (8,29 milioane de acţiuni) antrenat în tranzacţiile aceluiaş an 2018 este şi el unul dintre cele mai slabe în perioadă, întrecând doar anul 2015 (6,6 milioane de acţiuni).
Valoarea tranzacţiilor anului 2018 (de 2,4 miliarde euro), însă, este superioară mediei de 2,3 miliarde ale perioadei 2005-2018, conducând la concluzia că piaţa BVB pierde viteză: valori mai mari, în tranzacţii mai puţine, cu un număr mai mic de acţiuni, ceea ce înseamnă participare mai restrânsă, accesibilitate mai pretenţioasă băneşte pentru nou veniţi, atractivitate diminuată pentru publicul larg.
• Autocanibalizarea brokerilor
(Vezi tabelul 5)
- Tendinţa ultimilor 13 ani este de creştere a valorilor vehiculate în tranzacţiile intermediarilor, pe fondul concentrării lor în tot mai puţine case de brokeraj, al căror număr, de la un record de 173, în anul 1998, s-a diminuat progresiv de-a lungul a douăzeci de ani, la 29 de case de brokeraj, în 2018, (câte sunt şi astăzi).
- Fără să pot calcula valoarea medie a comisioanelor practicate (complexitatea calculului întâmpină, în plus, lipsa unei centralizări a informaţiei), totuşi este notoriu că nivelul de comisionare a scăzut progresiv, atingând şi cifra de principiu de 0,13%; (astăzi, este greu imaginabil că, la începuturile pieţei de capital, înainte de anii 2000, brokerii au aplicat şi comisioane de 8% la vânzare şi 8% la cumpărare, distrugând funcţionalitatea şi popularitatea pieţei, la momentul când ar fi trebuit să o lanseze).
- Deşi, faţă de anul 2005, numărul intermediarilor a coborât sub jumătate, iar valoarea medie anuală a tranzacţiilor aferentă, în medie, fiecărei case de brokeraj, aproape că s-a triplat, totuşi, câştigurile intermediarilor par să nu fi crescut - un proces care poate fi considerat de "concentrare".
- Dar, scoaterea din piaţă a unui număr atât de mare (41, din 70) dintre membrii Asociaţiei Bursei care au fost împroprietăriţi gratuit cu acţiunile BVB, în anul 2005, fără să fie clară majorarea câştigurilor care revin celor rămaşi în exerciţiu, prezintă caracteristicile unei autocanibalizări a comunităţii pieţei, în împrejurarea evoluţiei cvasi-orizontale în graficul valorii tranzacţiilor BVB.
• Recomandări
În opinia mea, investitorii puternici (instituţionali, sofisticaţi, etc) au nevoie, în piaţă, de o contrapartidă de altă calitate, alcătuită dintr-o masă de investitori mărunţi, persoane fizice şi juridice, suficient de largă să asigure exerciţiul curent al pieţei şi să-i confere adâncime, un rol pe care fondurile de investiţii nu îl joacă.
Este greşită în mod evident insistenţa, timp de un sfert de secol, în atragerea de investitori puternici străini, fără a le asigura adâncimea pieţei (prin participarea masei de investitori autohtoni).
Este o direcţie greşită, iar releveul prezentat aici o dovedeşte indubitabil.
Cred că măsurile principale asupra cărora trebuie să se concentreze comunitatea pieţei de capital (autorităţi, oficiali şi membri) nu privesc perfecţionarea instrumentelor Bursei de Valori Bucureşti, ci formarea clientelei (în special, autohtone), alcătuită din:
1) Companii care au nevoie de capitalizare;
2) Economisitori în căutare de valorificare superioară a economiilor.
Recomand ca, pentru clientela potenţială din prima categorie - companiile -, comunitatea pieţei să diversifice segmentele pieţei, (în afara BVB), prin sisteme alternative de tranzacţionare, cu reguli adecvate posibilităţilor emitenţilor şi nevoilor lor, corespunzătoare diferitelor vârste pe care le parcurge o afacere, de la înfiinţare, la creştere şi maturizare.
Recomand ca, pentru clientela potenţială din a doua categorie - economisitorii -, comunitatea pieţei să adopte de urgenţă tehnologiile care permit descentralizarea tranzacţionării, promovând tranzacţionarea directă.
Gândesc că, prin aceste două măsuri, să creăm, în jurul Bursei de Valori Bucureşti, o clientelă potenţială de ambele categorii - transformând companiile în emitenţi şi economisitorii în investitori -, lesne de atras în BVB.
Cred că, în mijlocul unei astfel de emulaţii, Bursa de Valori Bucureşti îşi poate găsi calea de dezvoltare, fără să mai aibă nevoie de vreun conducător providenţial şi/sau fără să depindă de o cu totul problematică calificare ca piaţă emergentă.
Cu sprijinul muncii colegilor mei, ANDREI IACOMI şi MIHAI GONGOROI
NOTĂ
Probleme parazitare ale pieţei de capital - consecinţe politice şi economice
Dintr-o cifră iniţială de aproximativ 18,75 milioane de acţionari, în registrele Depozitarului Central mai figurează aproximativ 8,49 milioane de beneficiari ai acţiunilor distribuite prin programul de privatizare în masă (PPM), conform informaţiei actualizate primite de ziarul BURSA, de la Depozitar.
Socotind o rată medie anuală a mortalităţii de 1,3%, pe parcursul celor 22 de ani scurşi din 1996 (când s-a încheiat programul de privatizare în masă), până în 2018, rezultă că, între timp, vor fi decedat circa 5 milioane dintre beneficiarii privatizării în masă, cu probabilitate foarte ridicată ca majoritatea lor să figureze printre aceştia 8,49 milioane, înregistraţi la Depozitarul Central.
Într-un calcul aproximativ, estimez că, din cele 8,49 de milioane de cetăţeni împroprietăriţi în PPM, rămaşi în înregistrările Depozitarului, mai sunt în viaţă circa 3,5 milioane.
Celelalte 5 milioane de deţineri nu pot accede piaţa pentru tranzacţionare, din cauza taxelor notariale de succesiune, care le întrec valoarea de piaţă, dar şi pentru că luate una câte una, tranzacţiile cu acţiunile corespunzătoare Cupoanelor PPM nu acoperă costurile de operare (la aceste două obstacole se adaugă costurile de deplasare ale proprietarului, care, adesea, nu se găseşte într-o localitate unde să funcţioneze vreo casă de brokeraj).
Problema aducerii în piaţă a acţiunilor blocate în felul descris mai înainte poate fi soluţionată prin aplicarea unor norme speciale, care să permită atât succesiunea acţiunilor către moştenitori fără taxe, cât şi colectarea deţinerilor înaintea unor ordine colective de introducere în piaţă.
Altfel, problema are conotaţie politică: pentru aproximativ o treime dintre împroprietăriţii PPM, întregul proces de privatizare a fost inutil, având, însă şi consecinţe economice, deoarece majorităţile din adunările generale ale acţionarilor sunt, factual, altele decât cele oficiale.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Capitalismul fara capital
(mesaj trimis de MA în data de 16.04.2019, 04:25)
Bursa nu finanteaza economia. Dar nici bancile. De-aia ne jucam de-a capitalismul. Asta cu bursa cladita pe improprietariri e o foarte justa si necesara observatie. Statul n-a vrut sa vinda tara, a schimbat-o in maruntis si a aruncat monedele in piata, unde calicii mai voinicosi i-au calcat in picioare pe aia mai plapinzi, au incropit niscaiva fisicuri si, asa chiaburizati, s-au cocosit sa inmulteasca bistarii cum s-au priceput, prin fel si fel de matrapazlicuri. I-au ajutat si autoritatile, slava Domnului, mai un prag, o concertare da, una ba, mai un scandal, mai o rascumparare peste pretul pietei, care e o manevra militara, tactica, nu una financiara... Mai niste actionari reziduali cu drepturi de revendicare prescrise, anticonstitutional, mai niste sute de mii de ignoranti si indolenti, mai o ghidusie la o AGA maraton... Daca vom curata BVB de ineptiile paradoxal-cleioase, ca SIF-urile si Proprietatea, ce bine-ar fi! Numai ca am ramine fara bursa!
1.1. Da, foarte bun articol! (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Gigi în data de 16.04.2019, 05:00)
Parca v-ati vorbit! Si intre voi si cu mine!:))
2. Nu exista nimic mai nedrept, mai inept...
(mesaj trimis de MA în data de 16.04.2019, 04:29)
... mai imoral si mai contraproductiv ca sistemul nostru de "retrocedari". Daca am construit un sistem de tranzactionare bazat pe infectia asta, ce asteptari am putea avea?!? Noi n-am inteles lumea financiara. De-aia avem mai multe economii decit investitii, de-aia speculam darapanatura noastra de piata imobiliara, de-aia stocam valute straine.
3. Acuma, PIB-ul...
(mesaj trimis de MA în data de 16.04.2019, 04:35)
... poate creste oricit, ca e pe hirtie! Economiile pot fi numarate, tranzactiile contabilizate. O crestere economica o faci din pix. Cica "venituri rezultate indirect sau orizontal din economia subterana", din aia gris... Intr-o tara in care nu exista, practic, contrabanda, unde prostitutia nu genereaza cine stie ce venituri, unde pietele agricole evazioneaza la nivel de leustean, unde preturile sint prea mari si randamentele prea mici ca sa spele bani fo mafie mai de Doamne-ajuta, unde fiscul are de recuperat bani inexistenti... Asa ca, s-avem pardon, cit ar fi bursa de sontoroaga, tot e mai ancorata in concret ca PIB-ul si Bugetul!
4. Conferinta-i cu dichis
(mesaj trimis de Pan Duru' în data de 16.04.2019, 06:43)
Pusa inainte de aga la sif-uri. Saptamana ailalta dau asaltul Lakis si cu ordonanta lui, BD la munte si la mare, si-l dau jos pe Ciurezu cu ajutorul lui Juravle si a lui alde Ciocea si Doros. Bursa ce face, ca sponsori sunt toti, se baga, nu se baga? Tace ca mortul in papusoi, ii pupa in bot, papa tot si ii lasa sa se omoare intre ei...
4.1. Da, dom’le! (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2019, 06:54)
Injurati-l pe Dragoi, sa ramaneti numa cu securistii vechi Ciurezu, Fercala si de aia ca Filimon si Hoitaru, ca Vladrscu si Vasilescu pe care ii pupati si ii promovati, nu cumva sa se schimbe ceva in tarisoars asta!
4.2. O sa fiti surprins! (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de MA în data de 16.04.2019, 07:02)
Sau n-o sa fiti... Acum ce faceti, dati cu batu prin gard, doar-doar va dam vreo avantpremiera, ce sintem noi, Game of Thrones? Eu sper sa iasa show, normal, si la conferinta, si la AGA, si peste tot, ca am, ca bun roman, nervul mahalagelii dezvoltat. Make e mai intelept dar, de tacut nu tace, nici in papusoi, nici in alte culturi cerealiere...
5. fără titlu
(mesaj trimis de Leu în data de 16.04.2019, 06:59)
Raportul prezentat este sobru, profesional si clar. Exceptional material!
6. Felicitari!
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2019, 07:10)
Foarte buna analiza!
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2019, 08:44)
Ziarul Bursa n-a fost înfrânt niciodată de vreun concurent, doar prostii cred c-ar fi altfel. În schimb, a fost înfrânt tot timpul de obtuzitatea specialiștilor pieței. Admirabil efortul ziarului Bursa!
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2019, 07:13)
Cum sa intri pe bursa de la noi daca o declaratie politica , si rau intentionata , sterge valorile investite sau castigate ?Ce ar fi micii investitori decat niste pestisori prin fata rechinilor?Asa ca economiile ,care sunt destul de mari , se vor rostogoli catre banci - restul e tacere
8. Discutabil
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 16.04.2019, 07:15)
In actuala etapa de dezvoltare capitalista, piata de capital romaneasca nu constiuie o sursa importanta de finantare pentru firme. Bursa a avut un rol important in procesul de concentrare a capitalului post-privatizare, dar aceasta faza s-a cam incheiat. Cresterea importantei pietei de capital ar trebui sa se produca in mod natural, altfel nu poate fi o constructie solida si durabila...
8.1. Pai cum? (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de MA în data de 16.04.2019, 07:29)
Sa investesti real ca sa creezi un proces natural si trainic? In ce? In niste conglomerate dubioase de active, mai opace, mai transparente? In doua banci supraevaluate? Listari nu-s, Statul nu face ca nu-i convine, n-are interes, particularii nu pot. Singurele aventuri sint strict speculative, nu finanteaza nimic. Tepe marunte sau planuri elaborate la fel de tepoase... De fapt, unul singur. Singura posibilitate de crestere, modesta, e prin deal-uri, rascumparari si, Doamne-ajuta, o mina de ajutor de import...
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.04.2019, 08:21)
Asta din cauza ca majorotatea o vad ca pe un loc unde smecherii fac bani gramada de pe fraieri, asa si a fost in 2008...lipsa de cultură economica e crasa, iar asf e numa bun de desfiintat in ce priveste drepturile acționarilor, cuplati centurile, aterizam in curand
10. Felicitari pentru analiza economica ,domnule Make
(mesaj trimis de Popa Liliana în data de 16.04.2019, 11:07)
Multumim pentru date si calitatea analizei !
Totul indica lipsa sprijinului celui mai mare ,mai puternic si potential (teoretic !) interesat de dezvoltarea bursei :statul prin toate institutiile tale . Sa fi fost politica de dezvoltare a bursei aplicata pe baza unei strategii consecvente ,cu targeturi anuale ,cu politici publice de incurajare a investitiilor si cu integrarea acestor interese in programe de guvernare ...alta era situatia. La inceput nu existau cunostintele necesare ,institutiile si legislatia ,si cat a fost entuziasm initial s-a topit prin pierderile din 2008 2009 . Dar macar de atunci incoace ,macar sa fi plasat pe bursa cotele promise din mari intreprinderi in care statul e actionarul principal ,acum eram la stadiul de piata emergemta si angajatii bugetari fericiti cu salarizare buna de recentul program de guvernare aveau unde sa investeasca pentru un fond personal de pensionare . Nici acum nu e tarziu dar ,desi suntem in campanie electorala ,nu auzim nimic din ce isi propun partidele privind dezvoltarea economiei (care este de fapt suportul dezvoltarii organice a pietei de capital ! ) Inchei exprimand increderea ca nu e tarziu ,chiar daca s-au pierdut ocazii importante in cei 29 de ani de tranzitie.Paste fericit !
11. President, CBM Group
(mesaj trimis de Andre Cappon în data de 16.04.2019, 21:16)
Excelenta analiza!!!
11.1. V-am citit cu placere! (răspuns la opinia nr. 11)
(mesaj trimis de MA în data de 16.04.2019, 21:42)
Pacat ca tehnica moderna si-a impus nazurile si a triumfat asupra sarmanelor trestii ginditoare, v-as fi si ascultat cu placere!
12. Statul să stimuleze investiția la Burs&
(mesaj trimis de Bogdan în data de 17.04.2019, 09:43)
Eu cred că statul ar trebui să favorizeze investițiile la Bursă prin acordarea de reducere de impozit anual pentru investitorii care își constituie un portofoliu de acțiuni cotate. În Franța s-a luat această măsură și a dat rezultate bune, în anii 80-90. Oamenii trebuie să știe că pe termen lung, investiția în acțiuni cotate, de calitate, este mult mai rentabilă decât titlurile de stat !
13. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 17.04.2019, 23:07)
Este fabulos acest raport! Nu regasesc nicaieri o analiza atat de lucida, completa si ...surprinzatoare prin felul in care se impune evidenta concluziilor!