Conferinţa BURSA "România - Strategia dezvoltării" - ediţia a IX-a -

Actualizare - Irina Siminenco, Nestle România: "Vrem ca, până în 2030, 50% din materiile prime de bază să fie obţinute în mod responsabil"

Nestle şi-a propus ca, până în 2030, 50% din materiile prime de bază - 14 la număr - să fie dezvoltate sau obţinute în mod responsabil, afirmă Irina Siminenco, Corporate Affairs Manager, Nestle România, menţionând: "Acesta este un obiectiv care nu se poate face decât cu investiţii din partea partenerilor locali, este o nevoie concretă la nivel de milioane, chiar miliarde de tone de produse agricole pe care noi căutăm să le cumpărăm. Aş vrea ca aceste achiziţii să fie făcute din România. Avem materii prime de care suntem dependenţi la nivel global, precum cafeaua, dar dacă vorbim de grâne, de soia, de legume, toate acestea pot fi dezvoltate în mod sustenabil pe plan local".

Conform doamnei Siminenco, în momentul în care va exista o strategie pe termen lung şi anumite facilităţi pentru domeniul menţionat, respectiv când va exista partenerul privat dispus să colaboreze pentru dezvoltarea practicilor de agricultură regenerativă, atunci "vom reuşi să avansăm ca economie, ca şi comunitate".

(A.V.)

---

Actualizare - Denisa Moldovan, FEL România: "Legislaţia încurajează investiţiile în zona energiei verzi"

Am observat, din perspectivă legislativă, în zona energiei verzi, regenerabile, în vederea decarbonării economiei, o constantă prin faptul că se încurajează, se stimulează investiţiile, spune Denisa Moldovan, avocat în cadrul Future Energy Leaders (FEL) România.

Denisa Moldovan explică: "Sunt adoptate în mod constant măsuri menite să fluidizeze procesele pentru dezvoltarea acestor proiecte, respectiv pentru stimularea investiţiilor. În acest sens, doar în ultimul an au fost adoptate foarte multe modificări, spre exemplu în zona legislaţiei construcţiilor sau a urbanismului, prin care s-a renunţat la anumite formalităţi sau condiţii privind proiectele de producere a energiei regenerabile, în vederea stimulării investitorilor să se orienteze spre acest sector".

(A.V.)

---

Actualizare - Ovidiu Gheorghe, CNIPMMR: "România are nevoie, înainte de toate, de abecedar şi de săpun"

România are nevoie, înainte de toate, de abecedar şi de săpun, spune Ovidiu Gheorghe, membru în boardul Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

"Aceasta este realitatea din teren - vorbe multe, realizari puţine. Realitatea este că vrem să vindem armament şi gloante ca să nu fim chiar cu pieptul gol, să avem măcar cartuşe, dar nu avem să vindem alimente armatelor, realitatea este că avem profesori care predau pe 2400 de lei (...), nu avem depozite pentru fructe şi legume, avem o lipsă de încredere între noi, o lipsă de încredere în autorităţi, în promisiunile acestora, care nu se realizează".

Printre altele, Ovidiu Gheorghe reiterează că este nevoie să înţelegem că avem fonduri europene de atras: "Tascul meu când lucram în industria vinurilor a fost să aduc fonduri europene în ţară şi viticultura a fost singura industrie care a atras 100% fondurile alocate. Pentru că avem produse bune, pentru că avem vinuri bune în România, iar acei bani sunt în vie, sunt în crame. Dar în momentul în care eu, ca antreprenor, nu sunt primit în audienţă de către un ministru, aşa cum fusese programat, aştept să fiu contactat pentru că probabil a avut o urgenţă, dar dacă nu sunt contactat, înseamnă ca nu este o prioritate pentru minister problema mea".

Ovidiu Gheorghe a ridicat şi problema codurilor CAEN: "În legislaţia europeană şi naţională este menţionat clar că nu există o altă utilizare a codurilor CAEN decât aceea în scop statistic. Însă noi folosim aceste coduri pentru determinarea eligibilităţii sau neeligibilităţii companiilor în procesul de obţinerea a fondurilor UE. (...)

CNIPMMR a pus pe masa Guvernului multe dintre măsurile adunate în programul de guvernare şi dorim să fim parteneri în acest demers".

(E.O.)

---

Actualizare - Aurel Cazacu, PIAROM: "Armata Română trebuie să se doteze"

Armata ţării noastre trebuie să se doteze, a afirmat Aurel Cazacu, membru al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

Domnia sa a afirmat: "Sunt doi parteneri importanţi pentru noi - Statele Unite şi Israel. Vom primi tancuri, vom primi avioane, cooperăm deja cu elicoptere cu partea franceză şi cu Airbus-ul de la Braşov. Când am fost la minister am facilitat realizarea fabricii de componente de la Braşov pe partea de elicoptere. Am promovat Airbus Helicopter în Malaezia, Tailanda, Indonezia şi Filipine".

Aurel Cazacu a adăugat: "Sunt foarte multe lucuri de făcut. Există cinci categorii de forţe - pe uscat, în aer, pe apă, cibernetica - unde avem ciberneticieni foarte buni, Centrul de Studii Cibernetice al NATO este în România - şi partea de spaţiu, mai puţin dezvoltată la noi. Dar celelalte merg foarte bine. Toţi specialiştii care lucrează în domeniul militar şi vor fi implicaţi în exploatarea, mentenanţa şi realizarea de componente a noilor arme pe care Armata Română le va cumpăra, toţi aceşti specialişti vor fi foarte bine pregătiţi şi oricând îşi vor găsi de lucru în industria privată. Iar după ce lucrezi în armată ai o anumită disciplină, o rigoare care va fi benefică industriei civile".

De asemenea, exportul de armament este însoţit de exportul de produse auxiliare şi logistice pentru armată, a mai punctat Aurel Cazacu.

(A.I.)

---

Actualizare - Eduard Dumitraşcu, ARSC: "Cred că 80-90% dintre profesorii din România nu merită o mărire de salariu"

O proporţie de 80-90% dintre profesorii din România nu merită o mărire de salariu, este de părere Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City (ARSC), subliniind, însă, că veniturile din educaţie trebuie majorate de urgenţă: "Suntem victimele acestui sistem incorect pentru copiii noştri, dar salariile trebuie mărite de urgenţă, chiar dacă unii nu merită, dacă dorim să schimbăm sistemul educaţional. Avem nevoie de infrastructură, dar în primul rând avem nevoie de oameni de bună calitate, care vor veni când vor fi plătiţi la valoarea pe care o au şi pe care o cunosc foarte bine".

În urma acestor zile tulburi la nivel de societate vom fi mai înţelepţi, consideră Eduard Dumitraşcu, apreciind: "La nivelul societăţii civile cred că învăţăm să spunem lucruri puternice, importante pentru comunităţile noastre, într-un mod civilizat. Ceea ce este clar este că nu putem vorbi despre dezvoltarea economiei fără educaţie".

Printre altele, preşedintele ARSC a subliniat că numărul proiectelor de smart city din ţara noastră a depăşit 1000, urmând ca, în acest an, cel mai probabil să treacă de 1300.

Investiţiile din economia circulară, din industria de apărare, din sectorul de electromobilitate, realizarea hub-urilor de inovare şi nu numai, care sunt incluse în Strategia de Dezvoltare a României, înseamnă proiecte de smart city, a mai spus domnia sa.

Pentru prima dată în istoria României vedem că autorităţile locale fac paşi uriaşi în marile proiecte de infrastructură, a conchis Eduard Dumitraşcu.

(E.O.)

---

Actualizare - Carmen Moraru, secretar de stat MIPE: "Sprijinirea mediului de afaceri şi populaţiei defavorizate - priorităţile Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene"

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene monitorizează cu prioritate sprijinirea din fondurile europene a mediului de afaceri şi a populaţiei defavorizate, susţine Carmen Moraru, secretar de stat în cadrul MIPE.

"Rotativa guvernamentală nu va afecta priorităţile din domeniul fondurilor europene. În mare, priorităţile sunt implementarea PNRR, desfăşurarea eficientă şi corectă a alocărilor pe cadrul european financiar 2021-2027 şi închiderea absorbţiei pentru 2014-2020. Ceea ce se poate ajusta este modul în care putem să sprijinim beneficiarii şi toate entitaţile implicate în implementare, în managementul şi controlul fondurilor. Priorităţi sunt sprijinirea mediului de afaceri şi populaţiei defavorizate, precum şi întărirea rezilienţei companiilor din ţara noastră. Priorităţile au rămas aceleaşi, doar am încercat îmbunătăţirea unor lucruri", a spus Carmen Moraru.

Secretarul de stat din MIPE a precizat că ministerul monitorizează atent implementarea ţintelor şi jaloanelor din PNRR, printre care se numără şi reforma salarizării unitare a bugetarilor. Doamna Carmen Moraru a afirmat că draftul proiectului de lege va fi finalizat la finalul lunii iulie de către Ministerul Muncii, după care va fi pus în dezbatere publică şi trimis şi Comisiei Europene pentru verificarea încadrării lui în ţinta asumată de Guvern.

(G.M.)

---

Actualizare - Cristian Nacu, IFC: "Ne dorim să investim mai mult în insfrastructura din România"

International Finance Corporation (IFC), membru al Grupului Băncii Mondiale, îşi doreşte să investească mai mult în infrastructura din ţara noastră, a spus Cristian Nacu, Senior Country Officer pentru România, în cadrul instituţiei.

Domnia sa a afimat: "Ne dorim să investim mult mai mult în insfrastructură. România are, în continuare, o mare problemă în infrastructură, foarte multe lucruri depind de succesul PNRR şi mă bucur să aud că suntem oarecum în grafic cu atragerea fondurilor pentru că viitorul României depinde de aceste fonduri. De atragerea acestor fonduri şi de realizarea cu succes a proiectelor. În aceeaşi măsură credem că şi sectorul privat ar trebui să fie invitat să participe mai mult la acest efort. Iar aici mă refer la proiecte de parteneriat public-privat. Sper ca, în cel mai scurt timp, legislaţia să capete o formă care să fie în conformitate cu practicile internaţionale, în aşa fel încât să încurajeze acest tip de proiecte care din păcate, în ultimii ani, nu au fost foarte des folosite în Romînia".

"De altfel, un principiu de bază al Grupului Băncii Mondiale este principiul cascadei, care credem că ar trebui folosit de orice guvern, orice entitate. De exemplu, dacă un proiect are sens economic, atunci ar trebui oferit spre realizare mai întâi sectorului privat (...). IFC-ul finanţează sectorul privat care, la rândul său, să finanţeze proiectele respective. Dacă acest lucru nu se poate, atunci ne uităm la legislaţie să vedem de ce nu este permis sectorului privat implicarea, iar dacă există posibilitatea să modificăm, să îmbunătăţim legislaţia astfel încât sectorul privat să poată finanţa. Iar dacă chiar nu se poate, abia atunci proiectul ar trebui finanţat din surse publice. Pentru că sursele publice sunt limitate şi există o nevoie uriaşă de investiţii, nu doar România, ci la nivel mondial.

(A.I.)

---

Actualizare - Carmen Moraru, secretar de stat MIPE: "Nu am ratat cererea de plată nr. 2 din PNRR"

Cererea de plată numărul 2 din PNRR nu a fost ratată, a afirmat Carmen Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a menţionat că prima decizie va fi luată de Comisia Europeană cel mai târziu în 8 iunie.

"În acest moment, nu am ratat cererea de plată. Mai sunt două ţinte şi jaloane despre care mai discutăm cu Comisia, ţinte de la Ministerul Energiei. Este vorba despre partea de hidrolizoare pentru hidrogen şi jalonul privind cogenerarea, dar suntem aproape de realizarea ultimei ţinte, aşa cum a fost prevăzută după emiterea actelor normative necesare pentru îndeplinirea ţintei nr.133. Comisia a emis un îndrumar/guidance legat de plăţile parţiale pentru îndeplinirea nesatisfăcătoare în prima fază a unor ţinte şi jaloane, document prin care se stabileşte valoarea unei ţinte. În momentul de faţă, presupunând că nu vom reuşi să îndeplinim cele două ţinte, valoarea unui jalon pentru componenta de împrumut este de 70 milioane euro. Comisia Europeană ne va trimite cel mai târziu la 8 iunie o scrisoare sau o evaluare legată de îndeplinirea ţintelor, iar statul membru are terme o lună să comenteze, după care Comisia va lua decizia finală. Din momentul în care evaluarea rămâne finală, se suspendă plata şi avem şase luni să remediem deficienţele constatate. Banii nu se pierd, se suspendă plata lor şi avem 6 luni pentru remedierea ţintelor şi jaloanelor. Se suspendă banii doar pe cele două ţinte neîndeplinite corespunzător. Precizez că este o diferenţă foarte mare între neîndeplinirea unei ţinte pe investiţii şi neîndeplinirea unei ţinte pe reformă. Reformele sunt foarte importante. Dacă, de exemplu, nu îndeplineam reforma pe decarbonizare, am fi pierdut sute de milioane euro", a afirmat secretarul de stat Carmen Moraru.

(G.M.)

---

Actualizare - Florin Spătaru: "Soţia mea participă la greva cadrelor didactice"

Florin Spătaru, ministrul Economiei a declarat că soţia sa, care lucrează în domeniul educaţional, participă la greva cadrelor didactice care are loc în aceste zile.

"Soţia mea lucreaza în domeniul educaţional şi face grevă. Nu este vorba doar de salarizare, deoarece lista revendicărilor este foarte mare. Vorbim despre subfinanţare, despre statutul profesorilor, etc.. Soţia mea nu face grevă pentru a creşte salariile, ci pentru că în educaţie avem nevoie de o transformare, pentru a ne pregăti pentru viitor. Copiii nu trebuie să sufere şi încurajarea dialogului, discuţiilor dintre Guvern şi sindicate trebuie să fie o prioritate", a spus Florin Spătaru.

(G.M.)

---

Actualizare - Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Susţinerea industriilor strategice, prioritară pentru sustenabilitatea economiei naţionale"

Susţinerea unor ramuri industriale strategice şi a producerii în ţara noastră a anumitor componente necesare investiţiilor din energie, reprezintă priorităţile coaliţiei de guvernare, a anunţat Florin Spătaru, ministrul Economiei.

"Suntem în mijlocul unei perioade turbulente, crize suprapuse care afectează economic jucătorii din piaţă, care nu au cashflow, nu au finanţarea necesară şi se gândesc cum va fi viitorul. Viitorul este repărezentat de parteneriatul cu statul pentru susţinerea sectoarelor ecoinomice. La nivelul Ministerului Economiei am decis susţinerea unor industrii strategice: metalurgie, producţia de aluminiu, producţia de echipamente energetice. Vorbim despre independenţa energetică, crearea de parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice, dar cu produse ca se nu sunt fabricate în Europa şi nici în România, şi de aceea dorim ca aceste produse sau o parte din ele să fie realizate la noi în ţară. Vorbim despre electromobilitate şi avem douaă zone pe care le susţinem: producţia de semiconductori, producţia de baterii şi echipamente electrice. De asemenea, am propus programul de industrializare pe bază de licenţe pentru a putea susţine noile tehnologii cu dezvoltarea iniţială, dar şi crearea de noi tehnologii pentru dezvoltarea ulterioară", a spus Florin Spătaru.

El a precizat că, în urma conflictului din Ucraina, progrmaul de guvernare aprobat în noiembrie 2021, va fi actualizat la rotativa guvernamentală, pentru a da consistenţă şi continuitate strategiei de dezvoltare economică a ţării noastre.

(G.M.)

---

Ziarul BURSA organizează o nouă ediţie a conferinţei "România - Strategia dezvoltării", ce va avea loc în data de 24 mai 2023, începând cu ora 10:00, la SCENARIO, ONE Tower Floreasca, din Calea Floreasca nr. 165, etaj 17.

Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis şi live, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.