Modificările legislative paralele procedurii de insolvenţă, aduse prin alte acte normative (chiar prin legislaţia primară) şi interferenţele procesului penal în procedurile de insolvenţă sunt două chestiuni care afectează derularea firească a procedurilor de insolvenţă si care pot altera, până la anihilare, principiile care guvernează o astfel de procedură, a afirmat avocata Simona Miloş, preşedinte al Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).
Simona Miloş a expus o serie de propuneri în vederea eficientizării procedurilor de insolvenţă, printre care: evitarea modificărilor legii insolvenţei prin dispoziţii paralele acesteia, consultarea participanţilor relevanţi cu prilejul propunerilor de modificare (reprezentanţi ai marilor creditori, reprezentanţi ai patronatelor, uniuni profesionale - practicieni în insolvenţă, avocaţi, notari etc., magistraţi specializaţi în insolvenţă etc.); eliminarea dispoziţiilor legale paralele; încurajarea procedurilor de cesionare a creanţei bugetare, prin crearea cadrului juridic care să permită atât vânzarea la valoarea nominală a creanţei bugetare, cât mai ales, subrogarea cesionarului în drepturile cedentului precum şi modificarea legii insolvenţei prin posibilitatea creditorului bugetar de a primi acţiuni/părţi sociale în contul creanţelor deţinute împotriva debitorului, bineînţeles cu acordul expres exprimat de către creditorul bugetar în acest sens.
Conform sursei citate, statisticile emise de către Registrul Comerţului, arată că în 2016 erau 261 de companii în insolveţă , cu o cifră de afaceri totală de 530, 57 milioane de lei (aproximativ 115 milioane de euro) şi 13.434 de angajaţi.
Citiţi mai multe detalii în ediţia de mâine a ziarului BURSA.