CONFERINŢA "COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI, PE TIMP DE CRIZĂ" Isărescu: România trebuie să fie de două ori competitivă

• UPDATE: Isărescu: România nu economiseşte suficient

• UPDATE: Isărescu: "Mediul de afaceri trebuie să performeze"

• UPDATE: Isărescu: Vom discuta în şedinţa de Consiliu de vineri despre noul regulament de creditare

• UPDATE: Ialomiţianu: Avem o problemă cu finanţarea

• UPDATE: Ialomiţianu: Trebuie să analizăm la ce nivel ducem deficitul în 2012

• UPDATE: Gheorghe Ialomiţianu: România nu a fost pregătită de criză

• UPDATE: Ialomiţianu: Nu poţi să reduci taxele şi să măreşti cheltuielile

• UPDATE: Ialomiţianu: Este în lucru şi o variantă de a ne împrumuta de pe pieţele internaţionale

• UPDATE: Lucian Croitoru: Perspectivele de creştere economică sunt deteriorate

• UPDATE: Lucian Croitoru: "Băncile vor tăia creditarea"

• UPDATE: Lucian Croitoru, BNR: Grecia va trebui să treacă printr-o lungă perioadă de austeritate

• UPDATE: Lucian Croitoru: Italia are o bază de economisiri interne mult mai mari decât Grecia

• UPDATE: Călin Georgescu: Politicile de dezvoltare nu sunt aplicate în România

• UPDATE: Călin Georgescu, CNDD: "În România este o criză uriaşă de încredere"

• UPDATE: Georgescu: Un stat sănătos înseamnă un procent ridicat de clasă mijlocie

• UPDATE: Alina Bărbulescu: Dezvoltarea durabilă - soluţia pentru ieşirea din criză

• UPDATE: Mihaela Popa: Circa 15% din creditele de la CEC Bank au fost restructurate

• UPDATE: Academician Ioan Dumitrache: Sistemul de formare a specialiştilor trebuie regândit

• UPDATE: Ionel Blănculescu: "Să transformăm criza din inamic în aliat!"

• UPDATE: Blănculescu: Rapiditatea este fundamentală în criză

• UPDATE: Veronica Toncea: Băncile au acordat credite de peste 2 miliarde de lei

• UPDATE: Marcel Bărbuţ: "Când cauţi soluţii trebuie să reuşeşti"

• UPDATE: Strategie Romarm: Fără pierderi la finele lui 2012

• UPDATE: Vasile Crişan, Romarm: "Vrem să avem independenţă financiară"

• Isărescu: România trebuie să fie de două ori competitivă

Noi (n.r. România) trebuie să fim de două ori competitivi, pentru că nu suntem încă suficient de competitivi şi pentru că Europa se bate şi ea pentru a-şi păstra competitivitatea, într-o lume extrem de concurenţială, în care au apărut actori noi, cu mai multă vigoare, poate şi mai duri, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul

Băncii Naţionale a României (BNR), "Comportamentul în afaceri, pe timp de criză".

Domnia sa a a explicat că lumea de afaceri din ţara noastră, "inclusiv toţi bancherii", trebuie să se gândească la o "reînnoire" a afacerilor.

"Orice reînnoire are un cuvânt esenţial şi acela este competitivitate", potrivit Guvernatorului BNR.

Mugur Isărescu a mai declarat: "Am sentimentul că şi noi, în România, închidem un ciclu cu această criză, în care lumea de afaceri, oamenii de afaceri, antreprenorii, au avut un avantaj sau un dezavantaj legat de privatizări, maniera în care s-au făcut privatizările, relaţii mai mult sau mai puţin privilegiate cu statul. Se încheie un ciclu în această perioadă, în care aceste relaţii au fost importante. De acum înainte esenţială va fi competitivitatea".

Guvernatorul BNR a adăugat că Europa a intrat într-o cursă extrem de dură pe competitivitate.

• UPDATE: Isărescu: "Mediul de afaceri trebuie să performeze"

Mediul de afaceri din ţara noastră trebuie să performeze, este de părere Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României. Domnia sa a precizat că productivitatea de la nivel micro-economic reprezintă cheia competitivităţii: "Să avem un cadru macro-economic adecvat şi instituţii stabile - acestea sunt condiţii necesare pentru a ajunge la competitivitate, dar nu suficiente. Trebuie să ajungem la nivelul întreprinderilor, unde trebuie să apară cuvântul performanţă. Performanţa este cuvântul cheie".

În ţara noastră, potrivit Guvernatorului, performanţa a depins foarte mult de industrie, "unde s-a venit cu capital financiar şi tehnologic, cu management, cu know-how. Toate acestea au dus la performanţă".

Domnia sa a precizat şi că exporturile noastre nu au fost influenţate de modul în care a evoluat cursul, care a avut "o volatilitate mai redusă".

Pentru a avea o performanţă care să conducă la competitivitate, avem nevoie de capital şi de investiţii, a mai adăugat Mugur Isărescu, în deschiderea conferinţei "Comportamentul în afaceri, pe timp de criză".

• UPDATE: Isărescu: România nu economiseşte suficient

Deficitele vor persista şi în perioada următoare pentru că economisirea nu este suficientă şi trebuie să le păstrăm la un nivel rezonabil, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

Domnia sa a precizat: "Există o regulă de aur a deficitelor externe. Nu avem deficite externe mai mari de 4%, pentru că nu sunt sustenabile şi noi am avut chiar şi deficit de 14%. Dacă intrările de capital sunt mari, sectorul privat se împrumută mai mult, cu gânduri bune. La un deficit de 8%, al sectorului privat, s-au mai adăugat vreo opt procente ale deficitului sectorului public şi s-a ajuns la 14%. Aşa ceva nu trebuie făcut. Dă-i românului mintea de apoi".

Mugur Isărescu a atras atenţia că politicile economice anticiclice sunt importante pentru că evită recesiuni de amploare.

Domnia sa a adăugat: "Economia s-a deschis şi ne întrebăm cum reuşim să economisim mai mult. Atenţie dacă economisim mai mult consumăm mai puţin şi vor fi voci care vor spune că Guvernul nu face nimic ca să stimuleze consumul. Sau investim sau consumăm. Nu trebuie să blamăm ecuaţiile simple ale economiei, să le întoarcem spatele că ele nu mai funcţionează. Ele funcţionează. Trebuie să avem o strategie de dezvoltare, o viziune, cu deficite rezonabile care pot să fie finanţate sau acoperite de intrări de capital care să asigure o creştere economică de durată, cu cât mai puţine suişuri şi coborâşuri, ca să economisim mai mult fără să consumăm mai puţin".

• UPDATE: Isărescu: Vom discuta în şedinţa de Consiliu de vineri despre noul regulament de creditare

Banca Naţională a României va avea azi o şedinţă a Consiliului de Administraţie în care se va discuta despre noul regulament de creditare a persoanelor fizice, a declarat azi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Avem azi şedinţă de Consiliu în care vom discuta despre vestitul regulament, care de la început nu a avut restricţii. Nu e cum am citit azi în presă, că îl schimbăm foarte mult. Nu au fost restricţii la creditul în valută la creditele pentru locuinţe. Prea mult nu s-a schimbat, l-am şlefuit împreună cu băncile", a declarat guvernatorul BNR.

• UPDATE: Ialomiţianu: Nu poţi să reduci taxele şi să măreşti cheltuielile

Nu poţi să reduci taxele şi să măreşti cheltuielile, a declarat, Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice, înaintea deschiderii conferinţei "Comportamentul în afaceri, pe timp de criză", organizată de ziarul BURSA, cu sprijinul Băncii Naţionale a României.

Domnia sa a precizat: "Am văzut că USL pune nişte condiţii. Am analizat aceste măsuri şi se observă foarte clar că există o neconcordanţă, pentru că nu poţi să reduci taxele şi pe de cealaltă parte să măreşti cheltuielile. Nicio ţară nu a făcut un asemenea lucru. Acesta este rezultatul unei relaţii nefireşti între PSD şi PNL".

Gheorghe Ialomiţianu a adăugat că o astfel de măsură ar însemna "să ducem ţara în incapacitate de plată".

"Ar însemna ca tot ce am construit până acum să se ducă pe apa sâmbetei", potrivit domniei sale.

Ministrul Finanţelor Publice a mai afirmat că toate ţările au luat măsuri, "aceleaşi măsuri pe care le-a luat şi România".

• UPDATE: Gheorghe Ialomiţianu: România nu a fost pregătită de criză

România nu a fost pregătită în momentul în care au început să apară efectele crizei financiare mondiale, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, în cadrul conferinţei "Comportamentul în afaceri, pe timp de criză", organizat de ziarul BURSA, cu sprijinul Băncii Naţionale a României. Domnia sa a precizat că, în 2009, ţara noastră avea un deficit de peste 5,4% din PIB, sistemul de cheltuieli curente era nesustenabil, ne confruntăm cu dezechilibre macroeconomice, iar companiile nu erau restructurate. Ministrul a subliniat că, în aceste condiţii, România era obligată să asigure sustenabilitatea finanţelor publice ca să evite intrarea în incapacitate de plată, drept pentru care a apelat la acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

• UPDATE: Ialomiţianu: Trebuie să analizăm la ce nivel ducem deficitul în 2012

Trebuie să fim prudenţi cu ce vom face cu bugetul în 2012, a declarat Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor Publice.

Domnia sa a precizat: "Consolidarea fiscală trebuie să continue. Trebuie să analizăm la ce nivel de deficit ne ducem, în 2012, pentru că avem o problemă privind finanţarea. Luăm împrumuturi pe termen mediu, cu dobânzi reduse. Contextul internaţional s-a schimbat şi suntem în situaţia să luăm împrumuturi pe durate mai scurte. Nu trebuie să cădem în capcană, să mergem cu un deficit mai mare şi să îl cheltuim cu dobânzile. Trebuie să dăm mai mulţi bani pentru investiţii. Lucrăm la buget în noile condiţii şi nu trebuie să ne hazardăm privind majorările de salarii şi pensii. Cea mai bună variantă este să menţinem salariile şi pensiile la nivelul lui 2011, ca să dăm mai mulţi bani pentru investiţii pentru că nu ne mai putem permite, în 2012, să facem ajustări de cheltuieli. Nu ne mai putem permite să facem ca în 2007-2008, să stimulăm consumul, iar investiţiile fie să le blocăm, fie să reducem ritmul de efectuare a acestor investiţii. Singura cale de a depăşi această perioadă o reprezintă investiţiile".

• UPDATE: Ialomiţianu: Avem o problemă cu finanţarea

"Ce vom face în 2012 legat de buget: trebuie să fim prudenţi, consolidarea fiscală trebuie să continue. Trebuie să analizăm la ce deficit ne ducem în 2012, pentru că avem o problemă cu finanţarea", a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

• UPDATE: Ialomiţianu: Este în lucru şi o variantă de a ne împrumuta de pe pieţele internaţionale

"Împreună cu FMI şi CE suntem în negocieri pentru a stabili nivelul de deficit luând în considerare posibilităţile de finanţare şi nivelul investiţiilor. Suntem în negocieri. Avem mai multe variante. Vrem să avem deficit astfel încât să îl putem finanţa, să nu avem derapaje. Procesul de finanţare este continuu. Au fost decizii când am renunţat, pentru că erau perioade foarte scurte şi la dobânzi mari. Trebuie să luăm în considerare şi dobânda. Este în lucru şi o variantă de a ne împrumuta de pe pieţele internaţionale", a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

• UPDATE: Lucian Croitoru: Perspectivele de creştere economică sunt deteriorate

Problema, la nivel european, este că perspectivele creşterii economice sunt deteriorate, iar acest lucru face să se vadă feed-backurile negative dintre sectorul financiar slăbit şi un sector guvernamental supraîndatorat, a declarat Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR.

Domnia sa a adăugat că această "buclă inversă" pune şi mai mare presiune pe creşterea economică şi astfel se distruge încrederea. În plus, ţara noastră depinde foarte mult de exterior, în ceea ce priveşte creşterea economică, potrivit consilierului Guvernatorului BNR.

Lucian Croitoru a mai declarat: "Este o luptă între politică şi pieţele financiare. Negociatorii nu au mai fost în dezacord în mod public, băncile par să se alinieze. (...) Rezultatele economice sunt incerte. Efectele politicilor pozitive vor contribui la reducerea discuţiilor despre colapsul zonei euro. Asta va avea un efect pozitiv pentru că nu va mai presa perspectivele negative. Vor persista totuşi unele îngrijorări ale impactului reducerii ratingului Franţei".

• UPDATE: Lucian Croitoru: "Băncile vor tăia creditarea"

Băncile vor tăia creditarea, în urma adoptării de către politicienii europen şi băncile din UE a pachetului de măsuri pentru salvarea Greciei, este de părere Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. De asemenea, în opinia sa, instituţiile bancare vor proceda la vânzarea de active şi vor creşte standardele de creditare, pentru a atinge pragul de 9%, până când va fi atinsă noua limită de capital.

Lucian Croitoru a menţionat că ECB va continua să cumpere bonduri, iar EFSF şi Banca Centrală vor finanţa pe termen scurt: "Existenţa acestui pachet agreat între politicieni şi bănci va readuce creditarea pe termen scurt. Cred că va fi posibil să se menţină o volatilitate mare şi vor fi consecinţe pe piaţa fondului bancar. Unele bănci vor avea nevoie de asistenţă guvernamentală".

Noul pachet de măsuri va intensifica presiunea asupra statelor mai puţin competitive pentru a-şi creşte competitivitatea, a mai spus consilierul Guvernatorului.

• UPDATE: Lucian Croitoru, BNR: Grecia va trebui să treacă printr-o lungă perioadă de austeritate

Reducerea cu 50% a datoriei Greciei, de către creditorii privaţi, este o uşurare pentru ţară, însă aceasta va trebui să treacă printr-o lungă perioadă de austeritate, declară Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

Domnia sa a arătat că Grecia va trece printr-o perioadă dificilă, mai ales că "este o ţară slabă din punct de vedere al competitivităţii, în zona euro".

• UPDATE: Lucian Croitoru: Italia are o bază de economisiri interne mult mai mari decât Grecia

Piaţa este foarte neprietenoasă cu Italia, dar este o mare diferenţă între Italia şi Grecia, deoarece Italia are o bază de economisiri interne mult mai mari decât Grecia, a declarat Lucian Croitoru.

Domnia sa este de părere că piaţa s-ar calma la niveluri mult mai joase ale ponderii datoriilor în PIB, de 80%.

În discursul său, consilierul Guvernatorului BNR a vorbit şi despre Banca Centrală Europeană (BCE) care a permis accesarea de resurse financiare cu maturităţi pe şase luni, iar în decembrie va permite accesarea finanţărilor pe o perioadă de 13 luni, ceea ce este o experienţă "relativ rară la nivel de bancă centrală".

Lucian Croitoru a precizat: "EFSF acordă garanţii celor care vor să se împrumute pe piaţa primară. Va înlocui poziţia BCE pe piaţa bondurilor? EFSF nu este o bancă centrală. O bancă centrală are o asigurare implicită pentru obligaţii nelimitate, de aceea este credibilă, când vorbim despre ea că are putere de foc. EFSF este exact invers. Există o limitare explicită privind obligaţiunile, la un trillion de euro".

Domnia sa a adăugat că orice ţară din Asia poate să participe la EFSF, dacă doreşte, însă pentru acest lucru trebuie să găsească stimulente economice.

În opinia domniei sale, Grecia va avea probleme să investească 15 miliarde în EFSF. "Dacă va fi să recapitalizeze băncile greceşti, poate să facă statul grec acest lucru?", potrivit lui Lucian Croitoru. De asemenea, va fi o problemă atragerea de bani şi pentru EFSF, a adăugat consilierul Guvernatorului BNR.

Lucian Croitoru a declarat că, în contextul economic internaţional, ţara noastră are fundamente "destul de bune", dar trebuie să îmbunătăţim capacitatea de absorbţie a fondurilor europene.

Soluţia de a stimula creşterea economică de la noi prin reducerea impozitelor nu va rămâne fără consecinţe, fiind necesar să se menţină un grad de îndatorare redus, potrivit domniei sale.

• UPDATE: Călin Georgescu: Politicile de dezvoltare nu sunt aplicate în România

Nu există aplicarea politicilor de dezvoltare în România şi de aceea nu se atrag nici fonduri europene, a declarat Călin Georgescu, director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă.

Domnia sa a adăugat: "Conducerea presupune pricepere, nu doctrină. Orice decizie se ia pe raţionalitate economică. Nu există modele economice. Există doar exemple unice. În ţările nordice nu cred că aţi auzit că o bancă are probleme. Creştere bazată pe producţie şi competitivitate, pe cucerirea pieţei interne şi nu pe speculaţii. Ca să faci competitivitate ai nevoie de investiţia în om. Dacă nu investeşti în resursa umană nu poţi să ai competitivitate. Nimeni nu ştie ce se întâmplă mâine. Nu poţi să nu ai predictibilitate. România nu este prezentă nici în echipele de draft ale marilor hotărâri. Nu există un contingent de specialişti care să cunoască ce înseamnă managementul crizei, riscurile şi cum le acoperim. Investiţia în educaţie este capitală".

• UPDATE: Călin Georgescu, CNDD: "În România este o criză uriaşă de încredere"

În ţara noastră este o criză uriaşă de încredere şi orice reformă ar fi propusă de autorităţi, e inutilă dacă populaţia este nemulţumită, iar între guvernanţi şi populaţie nu există o corelare perfectă, a declarat Călin Georgescu, director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), în cadrul conferinţei "Comportamentul în afaceri, pe timp de criză", organizat de ziarul BURSA, cu sprijinul Băncii Naţionale a României.

În opinia domniei sale, "criza este un fenomen ciudat - când apare, când dispare, în funcţie de interesele politicianiste, de electoratul care trebuie capturat".

În plus, domnia sa subliniază că această criză "este o cometă cu coadă lungă, care va înconjura lumea de peste două ori, urmând să se întindă peste câteva generaţii".

• UPDATE: Georgescu: Un stat sănătos înseamnă un procent ridicat de clasă mijlocie

Să avem un stat sănătos înseamnă să avem un procent ridicat de clasă mijlocie, de circa 70-80%, este de părere Călin Geoergescu, directorul executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Potrivit domniei sale, în România, clasa mijlocie este de doar 2% din populaţie, faţă de 94% în Germania: "În alte ţări europene, clasa mijlocie generează peste 60% din PIB, în timp ce în România sub 30% din PIB este produs de clasa mijlocie".

Călin Georgescu a menţionat că piaţa liberă trebuie educată şi cultivată, punându-se mai mult accent pe ştiinţă, educaţie şi economie.

• UPDATE: Alina Bărbulescu: Dezvoltarea durabilă - soluţia pentru ieşirea din criză

Dezvoltarea durabilă este soluţia pentru ieşirea din criză, consideră Alina Bărbulescu, consilier special pe Politici Energetice, în cadrul Comitetului Economic şi Social European: "Dezvoltarea durabilă urmăreşte asigurarea nevoii prezente fără a compromite nevoile viitorului".

Pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, este nevoie, în opinia domniei sale, de limitarea costurilor, prin reducerea consumului de energie, de asigurarea sistemului de producţie şi transport al materiei prime, precum şi de reducerea pierderilor.

Alina Bărbulescu este de părere că Executivul ar trebui să adopte o serie de măsuri, printre care recuperarea unui procent stimulativ din taxele şi impozitele aplicate anumitor companii, cum ar fi cele care se axează, în activitatea lor, pe utilizarea tehnologiilor verzi verzi sau pe reducerea cantităţii de deşeuri. Totodată, Guvernul ar trebui să susţină prefinanţarea cu 15-30% pentru cei care absorb fonduri europene, în opinia doamnei Bărbulescu.

Neimpozitarea profitului reinvestit şi accesul simplificat la fondurile UE reprezintă alte două măsuri necesare pentru o dezvoltare durabilă.

• UPDATE: Mihaela Popa: Circa 15% din creditele de la CEC Bank au fost restructurate

CEC Bank a ales să restructureze creditele şi nu să încerce să execute garanţiile clienţilor, cu scopul să evite intrarea în insolvenţă a societăţilor, a declarat Mihaela Popa, vicepreşedinte CEC Bank.

Domnia sa a precizat: "Din portofoliul de credite de la CEC Bank 15% au fost restructurate, iar din acestea 75-80% de societăţi au fost revigorate. Noi am încercat să le oferim acea bulă de aer ca să treacă peste această perioadă dificilă. Noi nu am oprit motoarele creditării."

• UPDATE: Academician Ioan Dumitrache: Sistemul de formare a specialiştilor trebuie regândit

La ora actuală, operăm într-un context în care globalizarea este evidentă, în care progresul tehnologiei facilitează accesul la foarte multe resurse, astfel că trebuie schimbată formarea viitorului specialist, iar întreprinderea viitorului trebuie, la rândul ei, regândită, afirmă profesorul Ioan Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române. Domnia sa a declarat că orice ţară care doreşte dezvoltare trebuie să aibă o aplecare mult mai mare asupra cercetării ştiinţifice şi inovării.

Domnul Dumitrache a atras atenţia că, în condiţiile în care în ţara noastră se constată o lipsă de interes în privinţa susţinerii dezvoltării cercetării, resursele financiare alocate acestui domeniu în majoritatea ţărilor din Europa au crescut în contextul crizei.

• UPDATE: Ionel Blănculescu: "Să transformăm criza din inamic în aliat!"

Economistul Ionel Blănculescu este de părere că ţara noastră ar trebui să tranforme criza "din inamic în aliat": "Cred că a venit vremea să transformăm criza din inamic în aliat. România trebuie să exploateze oportunităţile pe care le generează criza".

Soluţiile oferite de Ionel Blănculescu sunt transformarea noului Minister care manageriază atragerea fondurilor europene într-o bancă şi operaţionalizarea parteneriatului public-privat: "Am propus să transformăm Ministerul Afacerilor Europene într-o bancă. S-a mai întâlnit în Polonia - o instituţie care să atragă resurse financiare din alte zone (...) din zona Golfului Persic, China sau alte state. Sunt fonduri neaccesate de noi (...) La un moment dat, (...) când vor veni fondurile de la Bruxelles, Guvernul va rambursa aceste fonduri atrase din alte părţi".

• UPDATE: Blănculescu: Rapiditatea este fundamentală în criză

Rapiditatea este fundamentală în această situaţie de criză, sub două aspecte, adaptabilitatea şi schimbarea, a declarat Ionel Blănculescu, analist economic.

Domnia sa a precizat: "Trebuie să ne adaptăm rapid, să ieşim din arealul plângăcioşilor. Adaptabilitatea înseamnă să te adaptezi la realităţile de astăzi. Noi putem în România să schimbăm ceva. Criza reprezintă un nou început. Va trebui să încercăm să renunţăm la comportamente învechite şi să considerăm că această criză reprezintă un nou început."

• UPDATE: Veronica Toncea: Băncile au acordat credite de peste 2 miliarde de lei

Valoarea creditelor pe care sectorul bancar le-a acordat beneficiarilor din mediul rural şi agroalimentar ajunge la peste 2 de miliarde de lei la ora actuală, iar numărul beneficiarilor a ajuns la aproape 6.000, a declarat Veronica Toncea, director general al Fondul Naţional de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Domnia sa a adăugat că FGCR a utilizat 220 milioane de euro ca să creeze două scheme de garantare, ca să facă posibilă absorbţia fondurilor europene. În prezent sunt utilizate 76% din fondurile europene, a mai precizat Veronica Toncea. Economia noastră a fost scutită de un efort de 220 de milioane de euro, potrivit domniei sale.

"Absorbţia viitoarelor fonduri va sta în capacitatea noastră de inovare, de aşa manieră să putem să creăm acele măsuri care să corespundă realităţilor noastre şi care să poată să fie la îndemâna celor din mediul rural", a concluzionat Veronica Toncea.

• UPDATE: Marcel Bărbuţ: "Când cauţi soluţii trebuie să reuşeşti"

Guvernanţii trebuie să găsească soluţii pentru ieşirea din criză, pentru că, atunci "când cauţi soluţii, trebuie să găseşti", opinează Marcel Bărbuţ, directorul executiv al companiei Adeplast, producător de vopseluri şi tencuieli decorative.

Domnia sa a subliniat că societatea pe care o conduce a reuşit să-şi crească afacerile, în 2010, cu 12%, şi să crească numărul angajaţilor de la 141, în 2008, la 190, în prezent: "Există posibilitatea ca şi atunci când este criză să se facă lucruri bune în sistemul privat. Cel mai bun lucru este să cauţi soluţii, nu să tai, nu dai oameni afară, nu să te plângi".

Adeplast a trecut pe primul loc, de pe locul al treilea, în domeniul în care activează, în perioada de criză, a mai spus domnia sa, subliniind că a investit foarte mult în modernizare şi retehnologizare.

Unul dintre obiectivele în care Adeplast a investit, în acest an, este o fabrică de polistiren expandat, care a costat circa 4 milioane de euro.

• UPDATE: Strategie Romarm: Fără pierderi la finele lui 2012

Producătorul de armament Romarm şi-a stabilit ca obiectiv, în cadrul unui program de reorganizare, eliminarea pierderilor la finele anului viitor, a declarat directorul general al companiei, Vasile Crişan. Potrivit afirmaţiilor domniei sale, alte obiective ale programului sunt creşterea competitivităţii companiei, eliminarea arieratelor, menţinerea societăţii pe piaţă, în condiţiile unei concurenţe virulente.

Societatea, care produce în proporţie de 90% pentru export, şi-a majorat cifra de afaceri cu aproximativ 20-25% în ultimii ani, conform spuselor domnului Crişan.

• UPDATE: Vasile Crişan, Romarm: "Vrem să avem independenţă financiară"

Unul dintre obiectivele importante ale companiei Romarm este independenţa financiară, a spus Vasile Crişan, directorul general al companiei: "Prin reorganizarea şi rentabilizarea economică, s-a dorit independenţa financiară faţă de minister".

Potrivit domniei sale, programul de reorganizare a Romarm vizează crearea unui număr de patru divizii în loc de 16 filiale, distribuirea a trei dintre companiile subordonate Romarm către Ministerul Economiei, pentru lichidare sau privatizare şi implementarea parteneriatului public-privat.