CONFERINŢA CSR ŞI SUSTENABILIATE Gabriela Folcuţ, ARB: "Gradul de incluziune financiară în România era de 68% la jumătatea anului 2022"

Gradul de incluziune financiară (deţinerea unui cont curent) a ajuns la 68% în România, în rândul persoanelor cu vârsta de 18+ ani, la jumătatea anului 2022, în creştere cu 10 puncte procentuale comparativ cu anul 2017, afirmă Gabriela Folcuţ, directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), amintind că, potrivit Băncii Mondiale (BM), acest grad este de 69% în rândul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani. Aceeaşi sursă arată că, în România, 80% dintre angajaţi au un cont curent, respectiv 54% dintre cei care nu sunt în câmpul muncii.

Oficialul Asociaţiei Române a Băncilor menţionează că, potrivit unui studiu realizat de IRES pentru ARB în iulie 2022, aproximativ 46% dintre românii utilizatori de servicii bancare efectuează plăţi prin Internet/Mobile banking, în creştere cu 70% comparativ cu decembrie 2020 (27%).

"Statistica arată că în tranzacţiile pe care le realizează în mod obişnuit, 30% dintre români utilizează numai cardul şi mai mult cardul, 34% folosesc numerarul şi cardul în egală măsură, 23% plătesc mai mult cu numerar şi 13% utilizează numai numerar", declară Gabriela Folcuţ, precizând: "Este un progres clar, dat fiind că în urmă cu şapte ani, 94% din plăţile retail din România se efectuau în numerar".

Gradul de deţinere şi utilizare a produselor de economisire în ţara noastră arăta că 18% dintre respondenţi aveau depozite bancare, iar 25% au mizat pe conturile de economii, în anul 2022, conform IRES. Proporţia românilor care au un credit activ este de 31%, din rândul persoanelor bancarizate, conform sursei menţionate, care precizează că 86% au un credit la o bancă, 8% la un IFN, iar 5% la ambele.

• Digitalizarea se extinde

Procesul de digitalizare a accelerat în perioada pandemiei, spune doamna Folcuţ, amintind că "acum există un apetit mult mai mare de utilizare a produselor accesate în regim online".

Conform ARB, românii preferă interacţiunea directă cu banca pentru semnarea unui contract de credit sau deschiderea unui depozit bancar, însă se observă

creşterea apetitului pentru interacţiunea online în ultimii ani, astfel că 12% preferă semnarea de contracte de credit online, 17% deschid conturi curente bancare online, 19% optează pentru deschiderea de depozite bancare online, iar 15% ar contracta credite de nevoi personale în regim online.

"Mai observăm un lucru îmbucurător. A crescut de cinci ori numărul tranzacţiilor cu cardul per un milion locuitori din 2015 până în anul 2021, ajungând la 121 de milioane în 2021, faţă de o medie a zonei euro de 164 milioane", declară oficialul ARB.

În rândul companiilor, aproape toate entităţile declară că au conturi curente, iar 87% spun că utilizează plăţile prin internet/mobile banking, conform IRES. Potrivit sondajului, 57% dintre respondenţi accesează produsele şi serviciile

bancare prin internet banking, iar 44% prin vizită la bancă, răspunsul fiind multiplu. Comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, peste jumătate dintre respondenţi spun că utilizează mai mult canalele electronice pentru plăţi, faţă de numerar, iar 81% dintre companii preferă plata online a taxelor şi impozitelor.

• OECD: Scor redus de alfabetizare financiară în România

Un studiu realizat de OECD poziţionează România, în 2020, ca având un scor redus la capitolul alfabetizare financiară. Scorul mediu de alfabetizare financiară în ţările participante la studiu este de numai 12,7 din 21 şi 13 doar pentru ţările membre OECD. Scorurile mai mici au fost obţinute de adulţii din Italia (11,1), România (11,2) şi Columbia (11,2).

• România, în coada UE la capitolul cunoştinţe de educaţie financiară

Gabriela Folcuţ declară: "România este în mod curent evidenţiată ca fiind la coada plutonului statelor UE la capitolul cunoştinţe de educaţie financiară. Astfel, numai 13% dintre românii chestionaţi privind nivelul de cunoştinţe de educaţie financiară au obţinut un scor ridicat şi au furnizat 4 sau 5 răspunsuri corecte la cinci întrebări, în cadrul studiului Eurobarometru al Comisiei Europene 2023, procentul fiind la jumătate faţă de media europeană".

Potrivit oficialului ARB, nivelul scăzut al educaţiei financiare are ca rezultat, dar şi ca şi cauzalitate, un grad redus al incluziunii financiare. Cauzele incluziunii financiare reduse sunt preferinţa pentru cash & economia gri, cea mai crescută rata de sărăcie şi excluziune socială din UE, de 34,4% versus media europeană de 21,6%, numărul scăzut de POS în special în mediul rural şi nivelul scăzut al educaţiei financiare.

Soluţiile pentru creşterea incluziunii financiare sunt, în opinia doamnei Folcuţ, creşterea nivelului de educaţie financiară şi digitală prin implementarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară şi a programelor ample la nivel naţional, promovarea prevederilor din legea 258/2017 care prevăd conturi cu taxe zero pentru consumatorii vulnerabili, politici de încurajare/facilităţi pentru instalarea de POS, încurajarea plăţii electronice a salariilor şi a ajutoarelor sociale şi extinderea plăţii taxelor şi impozitelor în regim electronic.