Conferinţa Dreptul Afacerilor 2024

Actualizare - Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliului Concurenţei au precizat în cadrul conferinţei că instituţiile statului monitorizează activitatea companiilor pentru ca aceasta să se încadreze în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Sebastian Hotca, vice-preşedintele ANPC a afirmat: "Spectrul şi competenţele ANPC sunt destul de largi şi încercăm să îi punem pe operatorii economici să îi punem la masă pentru a încerca o soluţionare amiabilă a litigiilor. În cadrul controalelor urmărim descurajarea practicilor comerciale incorecte, abuzive şi înşelătoare, precum şi descurajarea operatorilor economici care nu înţeleg să respecte legislaţia în domeniu. Am încurajat operatorii economici să aibă un departament de soluţionare a litigiilor, ca să nu ajungă la ANPC şi să îşi fidelizeze clienţii. Soluţionarea litigiilor în cadrul companiei e caracterizată de rezolvarea rapidă a solicitărilor clienţilor. Controalele pe care le-am efectuat la bănci au fost cele mai mediatizate. În urma lor au fost sancţionate băncile pentru practici comerciale abuzive care ne-au fost semnalate în peste 5000 de reclamaţii pe care le-am primit la ANPC. Controalele au vizat informarea incompletă, deoarece dreptul la informare este unul fundamental al consumatorului. În momentul în care avem o informaţie corectă şi precisă putem alege în cunoştinţă de cauză pentru a trece la tranzacţionare".

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei a adăugat: "Trebuie să vedem cum evenimentele din societate şi economie, provocările din ultima perioadă, pot duce la modificarea legislaţiei de concurenţă. Partea noastră de lume a avut multe şocuri în ultimii 15 ani. Prima a fost criza economică din anii 2008-2009, dar nu a modificat modul în care gândim economic, nici legislaţia, ci doar politicile economice. Am avut criza Covid 19 care a fost un şoc economic major, care a fost bine tratat, dar piaţa a fost inundată cu bani şi se văd consecinţele în preţuri. Inflaţia actuală e consecinţa sumelor de bani aruncate în piaţă de guverne pentru a gestiona criza economică din urma cu 16 ani şi criza Covid. Acum avem războiul din Ucraina, care pune şi el sub presiunea societatea şi economia, la carese adaugă şi tranziţia verde şi tranziţia digitală. Toate aceste lucruri cumulate generează modificări, care vin pe două planuri. Datorită digitalizării şi a lucrurilor care se mişcă foarte reprde nu mai suntem mulţumiţi de instrumente tradiţionale de concurenţă. Pe digital, nu mai suntem satisfăcuţi de mecanismul care aştepta greşeala, impactul negativ în piaţă, ci reglementăm, setăm ex-ante regulile pentru companiile foarte mari. Apoi observăm o mai mare preocupare de a sprijini companiile mici faţă de cele mari. Acum apar reguli care extind regula protecţiei care apar şi la companii mari, dar care nu sunt foarte mari, cum ar fi legislaţia europeană a companiilor mici din lanţul alimentar, care a fost transpusă şi în ţara noastră. Am introdus în legislaţia concurenţei neloiale am introdus conceptul de exploatare a poziţiei de negociere. Acestea sunt cele doupă mari direcţii în care se completează legislaţia economică a concurenţei".

---

Actualizare - Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, s-a referit şi la situaţia companiilor listate la BVB pe piaţa Aero - Vivre Deco, Elefant Online, Qualis Properties - care au emis obligaţiuni şi sunt in insolvenţă. De exemplu Vivre Deco a emis două serii de obligaţiuni de 10,5 milioane euro.

Dan Paul a precizat: "În cazul începerii unei proceduri de insolvenţă, acţiunile sunt suspendate de la tranzacţionare până la aprobarea planului de reorganizare, dar obligaţiunile se pot tranzacţiona după anunţul de intrare în insolvenţă. Răspunderea pentru listarea unor astfel de obligaţiuni în momentul în care societatea intră în insolvenţă aparţine tututor părţilor implicate conform legii 24/2017. Riscurile pentru deţinătorii obligaţiunilor este ca în caz de insolvenţă valoarea lor scade, iar în caz de faliment nu primesc nimic. Soluţia ar putea fi garantarea obligaţiunilor. O altă soluţie ar privi emiterea acestor obligaţiuni şi listări, procedură în care răspunderea să nu mai aparţină doar directorului general al BVB, ci mai multor directori sau membri ai Consiliului de Asdministraţie a BVB".

---

Actualizare - Dan Paul, preşedinte, Asociaţia Brokerilor: "E interesant de stabilit dacă reducerea de capital social prin restituirea de capital social e cu impozit zero sau nu. E o procedură prin care acţionarilor li se restituie o parte din capital, iar impozitul nu există. Statul e şuntat în mod legal de impozitul pe dividende, un fel de optimizare fiscală. Procedura e folosită de băieţii de pe Wall Street, care evită legal un impozit pe dividende şi folosesc acest lucru în folosul lor. Fondul Proprietatea a avut un capital iniţial de 4 miliarde euro şi merge către o aterizare lină prin reducerea permanentă a capitalului social. Fondurile americane au o politică de înfiinţare pe o perioadă limitată de timp de 7 sau 10 ani. Investitorii ştiu de la început dacă fac bani sau nu în această perioadă şi încearcă să optimizeze cât mai mult".

---

Actualizare - Prof.univ. dr. Gheorghe Piperea, partener al SCA Piperea&Asociaţii: "Există două mari concordate preventive pe rolul instanţelor din Bucureşti. Este vorba despre CFR Marfă şi Blue Air, care sunt pe moarte, iar CFR Marfă are o problemă suplimentară: ajutorul de stat constatat de Comisia Europeană, de 550 milioane euro, ce trebuie recuperat într-un fel sau altul. Legea spune că ajutorul de stat se recuperează chiar dacă duce la intrarea în faliment a debitorului. În aceste condiţii, statul încearcă să treacă activitatea CFR Marfă pe o altă societate ce trebuie să funcţioneze în urma decesului companiei iniţiale".

---

Actualizare - Ciprian Păun, conf. univ., FSEGA, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, avocat: "Datorită puterii crescânde a creditorilor, în special a creditorilor bugetari, răspunderea limitată a administratorilor sau asociaţilor pentru că s-au structurat tot felul de răspunderi nelimitate a acestora în Codul Fiscal şi în legea insolvenţei. În ultima perioadă asistăm la o angajare a răspunderii asociatului administrator sau la unii asociaţi consideraţi că au contribuit la un anumit prejudiciu al societăţii respective. Practica instanţelor de judecată e aproape cvasiunanimă, în Transilvania, că în momentul intervenirii unei neconformităţi fiscale se poate angaja răspunderea solidară, iar administratorul e considerat cel care a provocat această stare. Avem un caz în care o decizie a unui administrator transferată către contabilitate de a ţine contabilitatea delegarilor/detaşărilor într-un anumit fel. Ulterior a intervenit o decizie de sancţionare fiscală şi o atragere a răspunderii administratorului asociat care a fost executat silit, după care a apărut o decizie de amnistie fiscală din partea legiuitorului. Ce se întâmplă cu ce afost executat silit? Suntem într-o situaţie în care omul de afaceri şi-a făcut treaba într-o anumită matrice legală şi a ajuns să îşi piardă casa".

---

Actualizare - Iustin Armaşu, avocat, Partner - Schoenherr şi Asociaţii: "Lecţia învăţată este să nu aşteptăm un val de insolvenţe, ci trebuie să fim pregătiţi în orice moment atât pentru salvgardarea societăţii ce trebuie salvate cât şi pentru scurtcircuitarea acelor companii zombies din mediul de afaceri. Insolvenţa e cea care ne ajută să salvgardăm entităţile, dar insolvenţa nu este singura cale de salvgardare; există şi variante alternative, începând cu procedurile de reorganizare extrajudiciară, niciodată reglementate, dar care au funcţionat în foarte puţine cazuri din cauza lipsei de încredere între părţi. (...) În cadrul restructurării extrajudiciare - out of court -, cel mai important concept este încrederea între părţi, din care derivă disponibilitatea la compromis între toate părţile. E foarte important ca debitorul să pună pe masa creditorilor toate informaţiile ce pot conduce la redresarea activităţii".

--

Actualizare - Radu Diaconu, avocat, Managing Partner - Băncilă, Diaconu şi Asociaţii, a prezentat modul prin care asociaţii scot sume importante din companii şi practic le decapitalizează. Avocatul Radu Diaconu a spus: "Am constatat două modalităţi practice care oferă soluţii la scoaterea banilor din societate. Prima, în cazul societăţilor pe acţiuni, e dobândirea propriilor acţiuni urmată de anularea lor, o chestiune des întâlnită în practică, cu restricţii dar şi cu avantaje. Legea 31/1990 stabileşte că e nevoie de o hotărâre AGA sau AGEA, dar nu e o problemă pentru asociatul care coordonează lucrurile, apoi valoarea nu trebuie să fie mai mare de 10% din capitalul subscris şi plata acţiunilor se va face doar din profitul disponibil sau din rezervele societăţii. Aici intervine elementul următor: dacă societatea decide să cumpere acţiunile cu scopul reducerii capitalului social, toate restricţiile de mai sus nu mai sunt aplicabile. Practic societatea cumpără de la acţionar câte acţiuni doreşte să cumpere la un preţ stabilit între cele două părţi care poate fi mai mare decât capitalul social. Societatea se alege cu propriile acţiuni, acţionarul cu banii, după care urmează reducerea capitalului social, reducere ce poate ajunge de exemplu la 80%. Ce poate face creditorul? Dacă se prinde la timp poate să facă opozitie în termen de două luni. În realitate nu prea se întâmplă acest lucru, reducerea de capital e contabilizată, se creează o rezervă negativă în bilanţ şi apare posibilitatea ca societatea să ajungă într-o situaţie de insolvabilitate. Asta e varianta de la SA. La SRL nu există varianta dobândirii părţilor sociale şi anularea lor, dar legea 31 permite retragerea asociatului respectiv cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi, dar valoarea primită este mai mare, şi urmează reducerea capitalului social şi celelalte efecte de la SA".

----

Actualizare - Nicoleta Mihai, practician în insolvenţă, Associate Partner, Head of Restructuring & Insolvency - KPMG, România: "Legiuitorul a stabilit organul care face primul element de avertizare timpurie şi a decis că MEAT va dezvolta o platformă pentru ca publicul larg să intre şi să capteze datele de acolo pentru a afla riscurile necesare analizei partenerilor contractuali. Avertizarea are loc când nu se execută plata obligaţiilor către bugetul de stat, prin notificare şi alerta automată. Aceste elemente sunt implementate, dar sunt ele suficiente pentru mediul de afaceri, sunt transmise în timp real către debitor sau către mediul de business? Părerea mea este că nu. Notificările de la ANAF vin cu întârziere către contribuabil, care trebuie să se protejeze de comportamentul negativ al copartenerului de afaceri. Costurile efectuării unei analize sunt foarte mari pentru IMM-uri. De aceea, directiva europeană a dorit să avem accesare rapidă a acestor sisteme. În acest moment vorbim de platforma Ministerului Finanţelor care oferă situaţii financiare dar care sunt cu un an în urmă faţă de intrarea în contact între oamenii de afaceri. Companiile trec printr-o perioadă dificilă, iar viaţa unei companii se schimbă în 6 luni foarte mult. Datele de pe site-ul Ministerului Finanţelor nu vor fi niciodată suficiente pentru o analiză adecvată şi actuală. Coordonatele avertizării aşa cum sunt trasate în legislaţie se referă la neexecutarea unor obligaţii bugetare. Numai că mecanismele de avertizare nu funcţionează şi nu avem nici măcar o listă, un tabel privind profesioniştii în insolvenţă".

---

Actualizare - Prof.univ. dr. Gheorghe Piperea, partener al SCA Piperea&Asociaţii: "Întreprinderea în dificultate şi consumatorul supraîndatorat sunt actorii principali ai afacerilor în survival mode. Statul este un actor subsidiar, care se supraîndatoreaza din motive subiective şi care a ajuns în situaţia în care a solicitat aprobarea unui PNRR, care nu este altceva decât un program de reorganizare judiciară cu tot felul de condiţii din partea creditorului. Statele, în urma perioadelor de criză din 2019 încoace, s-au împrumutat iresponsabil, au determinat Banca Centrală Europeană să tipărească bani, ceea ce a dus în cele din urmă la îndatorarea particularilor."

--

Actualizare - Aurel Ciobanu, decanul Baroului Bucureşti: "În urmă cu ceva timp, discutam că penalul se diversifică, intră în nişte domenii pe care în urmă cu 20 de ani nu le prevedeam. O componentă a început să fie penalul afacerior. În momentul în care au părut primele provocări ale penalului afacerilor, reacţia noastră a fost că e la limita dintre comercial şi penal. Trebuia să explici diferenţele între anumite noţiuni de drept. Din punctul meu de vedere când spui drept al afacerilor şi mai ales drept penal al afacerilor este o chestiune mai mult decât penală. De aceea recomand abordarea cauzelor de drept penal al afacerilor cu mai mulţi specialişti pentru că nivelul de complexitate depăşeşte sfera penalului. Această conferinţă punctează un pic la nivelul formării profesionale în facultate, pentru că vorbim despre dreptul afacerilor, inclusiv un penal al afacerilor care să devină în timp un obiect de studiu, o materie de drept şi să ajutăm penalul să treacă în etapa ulterioară de dezvoltare. Deja sunt baze făcute pentru ca penaliştii să îşi revizuiască backgroundul profesional şi ţelurile profesionale."

---

Actualizare - Răzvan Dincă, decanul Facultăţii de Drept: "În momentul în care vom omite să luăm act de dezvoltarea tehnologiei sau de dezvoltarea juridică a unei valori a actualităţii în acel moment vom începem să murim din punct de vedere ştiinţific. La conferinţă sunt teme de stringentă actualitate, care privesc noile provocări ale directivelor europene în privinţa consumatorilor, AI, şi altele, dar sunt convins că prin dezbatere le vom îmblânzi şi le vom transforma în mijloace pentru a aduce societatea înainte într-un sens bun".

---

Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, SCA Piperea şi asociaţii şi Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice şi Private (SOROCAPP) organizează, în perioada 16-17 mai 2024, a 15-a ediţie a Conferinţei Dreptul afacerilor, care va avea ca temă Dreptul afacerilor în survival mode.

Perioada pe care o traversăm este deosebit de riscantă pentru echilibrul judiciar şi pacea socială. Crizele succesive şi chiar suprapuse au determinat apariţia unei stări de tensiune şi conflict social, tipică turbulenţelor periculoase. Sub impactul acestor crize, vehiculul social este pus pe "modul supravieţuire", motiv pentru care încrederea în oameni, instituţii şi viitor este la cote de avarii.

În modul supravieţuire (survival mode), lumea se împarte în victime, duşmani şi salvatori, oamenii sunt obligaţi să aleagă tabăra, iar drepturile şi libertăţile individuale devin secundare şi suferă limitări sau "îngheţări", în favoarea drepturilor colective.

Impactul acestei acute polarizări este enorm în comerţ - tot mai multe întreprinderi de talie medie şi mai toate întreprinderile mici sărăcesc sau falimentează, cu consecinţa pierderii anuale de zeci de milioane de locuri de muncă. De aici ruina unei largi pături de consumatori, ajunşi oricum în stare de supra-îndatorare, ca urmare a crizelor precedente (criza bancară, criza imigranţilor, criza datoriilor suverane). Criza sanitară, suprapusă ori urmată de criza alimentară, energetică, geo-politic-militară sau climatică nu au făcut decât să agraveze dificultăţile întreprinderilor şi starea de supra-îndatorare sau de ruină (insolvabilitate) a consumatorilor.

De aceea, în centrul dezbaterilor Conferinţei Dreptul Afacerilor 2024 vor fi întreprinderea în dificultate şi consumatorul supra-îndatorat, adică cei doi actori ai dramei traiului în modul supravieţuire.

Temele secţiunilor şi atelierelor practice se vor concentra pe 4 dintre domeniile cele mai vizate şi afectate de acest trend, respectiv: insolvenţa, protecţia consumatorilor, fiscalitatea şi obligaţiile generate de "viaţa" juridică online.