CONFERINŢA EUROMONEY: Liviu Voinea: "Voi face o excepţie şi vă voi spune adevărul"

Consolidarea fiscală a ţării noastre a redus deficitul bugetar la o treime pe parcursul a trei ani, dar acum a venit momentul să trecem de la ajustarea cantitativă la cea calitativă, a declarat, ieri, Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, în cadrul conferinţei "The Central & Eastern European Forum 2014", organizată de "Euromoney", la Viena.

"Sunt sfătuit să spun ceea ce doreşte auditoriul să audă dar, de data aceasta, voi face o excepţie şi voi spune adevărul", a afirmat domnia sa, moment în care cei prezenţi în sală au început să aplaude.

Reducerile de cheltuieli publice care nu sunt însoţite de alte măsuri nu reprezintă o politică pe termen lung, din cauză că "nu duc la nimic", subliniază Liviu Voinea. Ministrul a continuat: "Desigur după părerea unora, cel mai bun nivel al cheltuielilor guvernamentale ar fi zero, probabil. Dar aşa ceva nu ar funcţiona. În România, cheltuielile publice sunt 35% din PIB. După standardele Uniunii Europene (UE), este foarte puţin. Dar de ce este atât? Pentru că noi colectăm doar 33% din PIB, deci cu un deficit de 2% asta se obţine. Mai important decât procentul este cum cheltui banii, ce faci cu ei. Să reducem creşterea influenţei guvernamentale? Da, prin prioritizarea investiţiilor publice".

Membrul Guvernului susţine că Executivul este cel care ar trebui să influenţeze creşterea economică având în vedere problemele care există cu investiţiile private. Liviu Voinea a explicat: "Să luăm, de exemplu, Investiţiile Străine Directe (ISD). Comparaţiile se fac după etaloane greşite. Se arată că acum ISD-urile sunt de unu sau două miliarde euro pe an, în timp ce în 2008 erau de nouă miliarde euro. Trebuie să privim lucrurile în context. Jumătate din banii intraţi sub formă de ISD în 2008 proveneau din împrumuturi între societăţi, iar 30% din profitul reinvestit. Deci doar 20% reprezenta investiţii de capital. Ce avem acum sunt doar acei 20%. Da, au scăzut investiţiile străine de la 9 miliarde euro la 2 miliarde euro, dar aceste două miliarde euro reprezintă capital, deci investiţii noi, nu profituri reinvestite, din nefericire, pentru că sunt mai puţine companii care fac profit în Europa decât în trecut".

Problema principală a economiei europene este una de cerere, nu de ofertă, în opinia ministrului delegat pentru Buget. "Ştiu că economiştii convenţionali sunt de părere că totul este o problemă de ofertă. Dar eu cred că mai ales în acest moment şi în acest context avem de a face cu o problemă de cerere", a afirmat domnia sa.

Guvernul trebuie să joace un rol în rezolvarea problemei de cerere, păstrând consolidarea fiscală, ţara noastră fiind, în acest moment, în faza de reglaj fin al mecanismelor bugetare, între creştere economică şi consolidarea finanţalor publice, potrivit lui Liviu Voinea. "Nu avem nevoie de mai mult spaţiu fiscal pentru creşterea cheltuielilor bugetare, ci trebuie să îmbunătăţim eficienţa alocării resurselor publice", a declarat ministrul, precizând că acest lucru se poate face prin adoptarea de strategii de politici publice mai bune, ceea ce, în final, se traduce, într-o guvernare mai performantă.

Oficialul a arătat că doreşte ca investiţiile străine care vin în ţara noastră să fie de o calitată mai bună decât în perioada de dinaintea crizei, când două treimi din creşterea economică era generată de sectoarea economice bazate pe importuri, precum comerţul cu amănuntul. "Vreau să văd investiţii mai productive şi avem, în acest sens, un program de garanţii de stat şi o schemă de ajutor de stat aprobat de către Comisia Europeană şi FMI", a precizat Liviu Voinea.

Guvernul se aşteaptă la o creştere economică de 2,2% în acest an, potrivit ministrului delegat pentru Buget, care a precizat că prognoza este una conservatoare.

Economia ţării noastre evoluează sub potenţial, în prezent, din cauza deficitului de cerere care nu se manifestă doar la nivel naţional, ci şi la nivel regional, a afirmat oficialul. "De ce avem acest deficit? Din cauza creditelor neperformante, a reducerii expunerii băncilor, a devalorizării monedelor locale, a ajustărilor fiscale, care reduc «combustibilul» necesar creşterii", a explicat domnia sa.

Ţările europene trebuie să reducă decalajul care există între creşterea potenţială şi cea reală şi să reuşească să îşi reia şi să îşi majoreze producţia economică, este de părere Liviu Voinea.

Domnia sa a mai declarat, în cadrul conferinţei, că este tehnocrat, dar coaliţia care îl susţine are o majoritate de 70% în Parlament şi că a reuşit, până acum, să supravieţuiască 13 luni în funcţia de ministru, ceea ce după "standardele locale" înseamna foarte mult.

Corupţia din ţara noastră provine din două surse, una dintre acestea fiind arieratele autorităţilor locale, iar cea de a doua, contractele bilaterale din energie, care au fost eliminate în cursul anului trecut, potrivit lui Liviu Voinea.

"La începutul anului trecut am spus: «Gata, acesta este momentul zero!». Am adoptat legea insolvenţei autorităţilor locale şi sperăm să fi stopat ca arieratele să genereze corupţie", a declarat ministrul.

În privinţa contractelor bilaterale din energie, domnia sa a amintit cazul Hidroelectrica, producătorul de energie care a intrat in insolvenţă în 2012 şi care a ieşit din această situaţie în vara trecută.