CONFERINŢA "PIAŢA FINANCIAR-BANCARĂ" Valentin Lazea, BNR: "Băncile au scăzut dobânzile la depozite, diluând mesajele de politică monetară ale BNR"

Sistemul bancar de la noi a încheiat anul trecut cu un profit record, de 10,2 miliarde lei, în 2023 acesta urmând să fie de depăsit cu mult, a spus Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR). Specialistul a menţionat că, printre motivele care stau la baza acestei creşteri se află şi faptul că, în primele patru luni ale acestui an, băncile comerciale au crescut marja dintre dobânzile la credite şi dobânzile oferite la depozite: "În timp ce BNR a crescut dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, băncile comerciale au majorat dobânda la creditele noi contractate în lei cu 41 de puncte de bază, dar au scăzut rata dobânzii oferite la depozitele nou constituite în lei cu 53 de puncte de bază. Din această marjă crescută rezultă profit mai mult, ceea ce nu este în folosul nimănui. Nu este bine din punct de vedere al faptului că semnalele de politică monetară nu sunt transmise cum trebuie. Prin deciziile de politică monetară, BNR creşte dobânda, urmărind să domolească cererea excesivă din economie, (scumpind creditarea şi răsplătind mai bine economisirea).

Dacă băncile comerciale nu preiau şi pe partea de depozite semnalul BNR şi nu întăresc dobânzile încât să-i stimuleze pe oameni să economisească mai mult, atunci mesajul Băncii Centrale se pierde în neant.

Desigur, băncile vor spune că ele nu mai au niciun interes ca oamenii să economisească, pentru că au prea mulţi bani, au mai multe depozite decât credite, întrucât nu sunt proiecte bancabile în România. Doar că publicul economiseşte în continuare la bănci şi, deci, nu se rezolvă dezideratul băncilor de diminuare a economisirii. Mai mult, lumea acumulează frustrări pentru că, în loc să crească remunerearea pentru depozitele create, dimpotrivă, plata primită de oameni scade, ceea ce nu este bine. Dacă tot vin oamenii la bănci, atunci dă-le o remuneraţie care să-i mulţumească! Vreau să menţionez că aceste obiceiuri proaste nu sunt doar la noi, ci şi în Europa".

Valentin Lazea atrage atenţia băncilor că acestă conduită nu le serveşte nici lor, pentru că, în contextul unui profit crescut mult, ele vor deveni o ţintă predilectă pentru politicieni în anul 2024.

• Lazea: "Pentru debitorii cu credite cu dobândă variabilă, în cazul creşterii dobânzii soluţia este una singură - renegocierea contractului cu banca"

În situaţia în care rata lunară a unui credit cu dobândă variabilă depăşeşte pragul de 40% din venitul disponibil al debitorului, acesta trebuie să-şi renegocieze contractul cu banca, susţine Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

Printre altele, specialistul a explicat care sunt diferenţele dintre împrumuturile cu dobândă fixă şi cele cu dobândă variabilă: "Pentru ratele cu dobândă fixă, nu există decât două modalităţi de eşalonare a plăţilor într-un contract de credit - una cu rate descrescătoare, variantă în care în primele luni plătim mai mult, dar durata de rambursare este mai mică şi, per total, creditul este mai ieftin şi una cu rate lunare egale, dar dezavantajul este că acest împrumut se întinde pe mai mult timp şi, la sfârşit, creditul este mai scump. Dacă nu ai bani să te încadrezi în prima variantă, atunci trebuie să te mulţumeşti cu varianta cu rate lunare egale. Aici, caracteristica principală este că dobânda, la început, reprezintă grosul, pentru că se calculează la soldul principal rămas de rambursat - ai mult de rambursat, dobânda este mai mare, ai rămas cu puţin de rambursat, dobânda scade. Nu există vreo variantă în care în fiecare lună rata dobânzii să fie egală cu principalul, este o imposibilitate matematică.

Problema se complică atunci când vorbim de creditele cu dobândă variabilă. Aici, în anumite perioade dobânda va creşte, în alte perioade aceasta va scădea, astfel încât, în 20-30 de ani vor fi cel puţin 2-3 perioade de suişuri şi de coborâşuri ale creditului. Acest lucru înseamnă că, deşi la momentul contractării creditului rata era mai mică decât nivelul limită admis de 40% din venitul disponibil, pe măsură ce dobânda variabila creşte, se poate ajunge cu plata la 50-60% din venit. În acest caz, contractul de credit trebuie renegociat cu banca. Pentru debitorii cu credite cu dobandă variabilă soluţia este una singură - renegocierea contractului cu banca, prevăzută de lege şi care nu este purtătoare de costuri suplimentare; banca nu are voie să perceapă penalităţi în cazul creditelor cu dobândă variabilă. La împrumuturile cu dobândă fixă, instituţia de credit poate să perceapă penalităţi dacă debitorul doreşte să renegocieze dobânda".

Psihologic, cei mai mulţi oameni merg pe credite cu dobândă variabilă, altfel, cei mai raţionali dintre consumatori vor lua împrumuturi cu dobândă fixă, concluzionează Valentin Lazea. Explicaţiile economistului vin în contextul în care Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a amendat, recent, 19 bănci pentru practici considerate înşelătoare în modul de calcul al ratelor creditelor acordate pe termen lung, cu dobândă variabilă.

Valentin Lazea a adăugat: "Conform art. 11 din OUG 50/2010, banca este obligată să îi permită consumatorului să compare mai multe oferte - cea cu rate lunare egale, cu rate descrescătoare, cu dobândă fixă, cu dobândă variabilă etc., dar art. 13 din aceeaşi ordonanţă diluează această obligativitate, spunând că nu i se furnizează contractul de credit clientului dacă acesta nu se încadrează în variantele de creditare. Adică, dacă banca constată că o persoană nu poate să ia credit nici descrescător, nici cu rate egale etc., atunci nu are obligaţia să furnuizeze nici măcar contractul de credit".

Economistul şef al BNR a conchis: "Diviziunea de roluri dintre BNR şi ANPC este foarte clară şi este stabilită prin lege. BNR, conform statutului său se ocupă de sănătatea sistemului bancar şi, deci, de protejarea deponenţilor, prin supravegherea prudenţială pe care o exercită. ANPC se ocupă de protejarea debitorilor, prin supravegherea comportamentală. Aşadar, BNR se uită la bănci din perspectivă prudenţială, protejându-i pe deponenţi, iar ANPC se uită la comportamentul băncilor în relaţia cu clientul şi aşa îi protejează pe debitorii instituţiilor de credit".