CONFERINŢA POSITIVE BUSINESS:  "Vedem un viitor care va fi digital şi electric, un viitor inteligent şi ecologic"

Sub presiunea schimbărilor climatice, sociale, economice, sustenabilitatea pare să fi migrat, destul de târziu după cum ar argumenta unii specialişti, din zona elementelor "opţionale" ale unei strategii de business spre aria celor "obligatorii." Efectele economice pe care schimbările climatice le au asupra afacerilor, politicile internaţionale, importanţa acordată performanţei non- financiare de către investitori, preferinţele tot mai clare ale consumatorilor şi angajaţilor sunt piese ce se pot armoniza ca într-un puzzle sau pot cădea ca într-un joc de domino. Din fericire, există tot mai multe modele pozitive de a face business, iar ceea ce BusinessMark îşi propune, prin conferinţa Positive Business, este să le aducă în lumina reflectoarelor. Pe 10 decembrie 2021, specialişti din mediul de afaceri au împărtăşit din experienţa lor, în cadrul unei noi ediţii a evenimentului, conform unui comunicat remis redacţiei.

CRISTIAN LAZAR, Chief Executive Officer, Green PC Ambalaje a deschis evenimentul atrăgând atenţia asupra paşilor de care o companie trebuie să ţină cont pentru un management sustenabil al deşeurilor. Un prim pas este acela al prevenirii generării deşeurilor şi al ecodesignului, aflăm de la Cristian Lazăr, acesta atrăgând atenţia: "O greşeală frecventă pe care o vedem pe piaţă este de a alege ambalaje pentru produsele tale care să conţină multe tipuri de materiale. Acest lucru va crea dificultăţi companiei de reciclare.". Al doilea pas este acela al identificării corecte a tipurilor de deşeu. Sortarea si pregatirea pentru reutilizare marchează cel de al treilea pas: "Primul lucru la care trebuie să ne gândim este ce putem repara şi refolosi. Dacă nu se poate repara şi reutiliza, ne gândim la reciclare, acesta fiind al patrulea pas." Al cincilea pas se referă la sortarea si pregatirea pentru tratare: "Ce nu se poate recicla, trece printr-un proces de sortare, biostabilizare şi va ajunge la valorificare energetică sau pentru eliminare finală dacă este periculos. Din experienţa noastră, am reuşit din deşeurile de producţie să producem alte tipuri de produse şi ambalaje." Ultimii doi paşi se referă la colectarea în condiţii de siguranţă în vederea valorificării/eliminării, respectiv raportarea corectă la autorităţile de mediu.

LILIANA CAIMACAN, Head of Global Innovation, Tata Consumer Products // Professor of Marketing & Innovations, Hult International Business School a discutat despre trendurile ce difinesc viitorul, unul dintre acestea fiind, bineînţeles, impactul asupra mediului. Nevoia de a produce soluţii sustenabile este foarte important, a menţionat Liliana Caimacan, preluând tema ambalajelor şi argumentând: "La nivel de sustenabilitate, sunt companii care au văzut cum pot transfoma un cost într-un venit prin refolosirea ambalajelor şi astfel având grijă de mediu. Astfel, reducem costul cu ambalajele, îmbunătăţim experienţa consumatorilor şi reducem impactul negativ. De asemenea, ne uităm la noile soluţii la nivel de ambalare. Trebuie să ne întrebăm: ce materiale folosim pentru a avea surse naturale şi sustenabile? Sunt ambalajele reciclabile? Sunt produsele animal cruelty free?"

DANIEL RUKARE, Professor of Practice in Innovation and Entrepreneurship, Hult International Business School a vorbit despre business transformation prin performanţă - o structură de business ambidextră ce include două elemente: 1. optimizarea business-ului existent şi dezvoltarea de noi modele de business; 2. diferenţierea prin inovaţie şi tranziţia către creştere prin viteză, agilitate, competitivitate, customer centricity. Acesta a propus un model în 3 paşi pentru future-proofing: "Obiectivele sunt de a transforma business-uri şi a obţine creştere sustenabilă, de a defini căi de creştere vs. obiective şi rezultate cheie. Primul pas este de a optimiza core value. Al doilea este de a crea valoare incrementală şi al treilea este de a capitaliza valoarea radicală. Optimizarea core-value se face prin construirea de rezilienţă (gestionând presiunea competitivă, schimbând trenduri şi comportamente ale consumatorilor, gestionând incertitudinea, fiind atenţi la utilizarea resurselor, definind priorităţi) şi transformare (definind oportunităţi de creştere strategică, gestionând tranziţia, construind capabilităţi)."

Discuţia a fost în continuare ancorată în contextul pandemic de către DANA DOBRESCU, Corporate & Government Affairs Manager, Mondelez România: "Perioada pandemiei este o perioadă de durere. Lumea pe care o ştim a murit şi resimţim asta. Am pierdut sensul şi ne resimţim, trebuie să ne ajustăm, să ne regăsim sensul. Sensul ne poate ajuta să depăşim momentele traumatice şi să ne ducă spre creştere. În perioada aceasta, tensiunea şi anxietatea s-au amplificat, productivitatea a scăzut, absenţa de la locul de muncă pe motiv de stres a crescut." Scopul personal se află în strânsă legătură cu activitatea profesională, astfel încât o aliniere a acestuia cu cel al companiei pentru care lucrezi este foarte important pentru o naviga în vremuri dificile. Din acest motiv, Dana Dobrescu a accentuat importanţa pe care o are transmiterea eficientă şi corectă a mesajului despre scopul organizaţiei angajaţilor: "Fericirea personală ţine foarte mult de scopul companiei. E important să le arătăm angajaţilor care este scopul companiei pentru a face o aliniere între acesta şi valorile personale. Multe companii şi-au definit scopul, dar se luptă să ajungă cu mesajul la angajaţi. Multe studii arată că angajaţii îşi pot uşor găsi fericirea pe termen scurt, dar pe termen lung e mult mai greu. Astfel, trebuie să ajungem cu informaţiile legate de sustenabilitate la angajaţi şi să dovedim că facem ceea ce promitem. Există trei dimensiuni de conectare: FORMALĂ: job description, KPIs, trainings; PSIHOLOGICĂ: recunoaştere, compensaţii, angajamente; SOCIALĂ: percepţie, cultură, valori, aliniere intern/extern.".

Pentru o producţie sustenabilă, unul dintre elementele de bază este utilizarea materialelor potrivite, lucru menţionat şi de RALUCA DASCĂLU, Communications Manager JYSK România: "Acordăm o atenţie foarte mare materialelor din care sunt făcute produsele comercializate în magazinele JYSK. Unul dintre obiectivele noastre importante este de a creşte numărul produselor făcute din materiale mai sustenabile. De la 1 ianuarie 2022 toate produsele noi din lemn sunt realizate din lemn certificat FSC. Pana la finalul anului 2024 toate produsele de lemn din gama JYSK vor fi certificate FSC." Schimbările la nivel de ambalaje pot avea efecte pozitive uimitoare, am aflat de la Raluca Dascălu: "În anul 2020 am introdus noi ambalaje realizate din carton certificat FSC, iar la începutul anului 2021 am schimbat ambalajele lenjeriilor de pat şi cearceafurilor. Noile ambalaje pentru lenjerii de pat au dus la eliminarea a 27 de milioane de pungi din plastic anual. Renunţând la ambalajele din plastic, culorile produselor se observă mult mai clar, aspect care atrage atenţia clienţilor mai repede."

Pe lângă faptul că este un trend important la nivel global, aşa cum menţiona Liliana Caimacan, sustenabilitatea este un subiect important şi pe agenda investitorilor, a atras atenţia ALEXANDRA MAIER, Sustainability Manager, ING Bank România: "Fiecare sector are date concrete. În momentul în care un client corporate vrea să facă o investiţie, discuţia merge către întrebarea dacă se bifează condiţiile de sustenabilitate şi există avantaje pe care le oferim în acest sens. Apetitul investitorilor este pentru companii sustenabile. Te interesează stabilitatea pe termen lung şi pentru asta te uiţi şi la sustenabilitate. Declinul este galopant pe partea de mediu încât ne va afecta modul în care trăim. Aşadar trebuie să mergem spre investiţii sustenabile. Una dintre întrebările mele a fost- clienţii ştiu ce este sustenabilitate? Răspunsul a fost DA."

Întorcându-se la subiectul mesajului pe care organizaţiile vor să îl poarte către angajaţi privind scopul şi valorile companiei, Alexandra Maier a menţionat: "Există nevoia de a avea colegi care văd la fiecare pas mic interesul companiei pentru sustenabilitate. Astfel, locul unde lucrezi este o dovadă zilnică. Punem un accent crescut pe eficienţa energetică a clădirilor în care activăm. Clădirea în care ne aflăm este certificată BREEAM Outstanding. Contează foarte mult. Subliniez că sustenabilitatea nu se întâmplă la nivelul unui singur departament. Avem toţi specialişti de business în companii. Ambiţia ta ca specialist în sustenabilitate este să formezi aceşti specialişti şi în aria de sustenabilitate. Când întâlnirea asta se întâmplă, ai efecte pe termen lung. De exemplu, creditul verde a apărut pentru că persoanele din zona respectivă au participat la un program de formare."

Când vine vorba de aparate electrocasnice, foarte important este modul de utilizare, nu doar producţia acestora, a atras atenţia TEODORA JURAVLE, Marketing Director, Electrolux Romania: "Este important de menţionat că pe lângă producţia unui aparat electrocasnic, cel mai mare impact asupra mediului îl are utilizarea lui. 85% din impact vine din perioada lui de utilizare. De aceea, consumatorii vor avea resurse mai bune pentru ei şi mediul înconjurător şi vom avea un raport win-win. Avem o abordare holistică, ne uităm la toate ariile de interacţiune cu consumatorii. Susţinem consumatorii să gătească gustos, dar şi sustenabil, să aibă confort în casă în mod sustenabil. Deşi spălatul hainelor la 30 grade e benfic pentru mediu, 70% dintre cei intervievaţi continuă să spele la 40 de grade. O economie de 4.9 milioane de tone de dioxid de carbon înseamnă trecerea de la 40 la 30 de grade. Avem o campanie Fă lucrurile să dureze prin care încurajăm oamenii să aibă mai mare grijă de hainele lor pentru un viitor durabil."

O lume tot mai atentă la mediu este o lume tot mai electrică şi trebuie să fim atenţi şi la modul în care electricitatea este produsă, a atras atenţia MIHAELA POTLOG, Director Financiar, Schneider Electric Romania: "Una dintre provocări este electricitatea verde. Deoarece este singura modalitate de a decarboniza energia. Trebuie să fim pregătiţi pentru o lume care va fi mult mai electrică, dar vom vorbi despre o electricitate regenerabilă. Acel viitor va fi verde. Vedem un viitor care va fi digital şi electric, un viitor inteligent şi ecologic." Aceasta a menţionat şi angajamentele pe care şi le asumă la nivel de organizaţie: "Obiectivul nostru strategic este de a construi o companie durabilă. Avem un program de sustenabilitate pe 4 ani care are la bază angajamente pe termen lung. Am sistematizat aceste priorităţi pe 5 piloni: mediu, resurse, încredere, echitate şi generaţii viitoare. De exemplu, angajamentele noastre la nivel de mediu sunt: creşterea veniturilor noastre durabile cu 80%, livrarea a 800 megatone de emisii de CO2 evitate şi salvate clienţilor noştri, reducerea emisiilor CO2 de la cei mai mari 1000 furnizori operaţionali cu 50%."

NICOLETA DELIU, Head of Communication, BCR a adus în discuţie o nouă perspectivă privind sustenabilitatea, iar aceasta a avut în vedere educaţia şi nivelul de trai al unei societăţi: "Una dintre priorităţile românilor este situaţia lor financiară, al doilea cel mai important lucru pentru ei după sănătate. Ce putem face noi pentru a susţine o societate sustenabilă? Astfel am mers mult către educaţie financiară, educaţie antreprenorială. Cu Şcoala de bani, am văzut faţă în faţă la cursuri peste 500.000 români. Sustenabilitatea ţine foarte mult de educaţie şi o viaţă mai bună pentru noi. Dacă nu am bani şi stresul financiar este foarte mare, nu o să mă gândesc cu responsabilitate la mediul înconjurător, nu o să mă uit să cumpăr un produs prietenos cu mediul care poate e mai scump."

"Ne dorim să hrănim o Romanie mai bună şi avem în vedere 5 paşi" a menţionat ANCA ROMAN, Corporate Affairs & Communication Manager FrieslandCampina România: 1.O alimentaţie mai bună; 2. Ambalaje mai bune; 3. O aprovizionare mai bună, 100% responsabilă; 4. Un climat mai bun şi un viitor fără carbon; 5. O viaţă mai bună pentru fermieri. "Este un efort constant şi de durată pentru a utiliza ambalaje mai bune. Ne propunem PET-urile să fie concepute 100% pentru reciclare sau reutilizare până în 2025. La nivel de aprovizionare, promisiunea noastră este să avem doar lapte din Ardeal. Astfel, contribuim la dezvoltarea economică şi socială a fermierilor şi comunităţilor de unde colectăm lapte. La nivel de managementul deşeurilor, în 2021 am înregistrat o creştere a deşeului reciclat, astfel încât la fabrica din Cluj 54% din deşeu a fost reciclat, iar la fabrica din Târgu Mureş aproximativ 83,9%.", a detaliat Anca Roman.

În fond, întrebarea centrală în cadrul strategiei de sustenabilitate este "cum facem să reducem emisiile de carbon?", a punctat SARAH JOIŢOIU, Sustainability advisor, eMAG. "Acum doi ani am măsurat prima dată amprenta de carbon. În 2020, eMAG a reuşit să îşi reducă amprenta de carbon cu 777 de tone de CO₂. Trei din măsurile luate pentru reducerea amprentei de carbon au fost: Green Delivery - flota de livrare 100% electrică, Easybox şi Depozite verzi. În 2020 am lansat serviciul Green Delivery prin care livrăm colete cu o flotă de vehicule 100% electrice în Bucureşti şi Ilfov. Astfel, în 2020, am redus emisiile generate de livrarea last-mile cu 6% faţă de anul de referinţă 2019. Easybox- pentru majoritatea este o măsură modernă, utilă, dar are un aspect important pentru protejarea mediului. Prin intermediul easybox, nivelul emisiilor directe de carbon pentru operaţiunile din România a fost redus cu 15,8% faţă de anul de referinţă 2019.", a prezentat mergând pe firul acţiunilor Sarah Joiţoiu. 

Ziarul BURSA este partener media al evenimentului.