CONGRESUL PPE S-A ÎNCHEIAT O Europă bună la toate

Solidaritatea, democraţia şi criza au fost principalele subiecte abordate de liderii politici în discursurile din cadrul congresului Partidului Popular European (PPE), care a avut loc zilele trecute la Bucureşti.

Domniile lor au subliniat nuanţat că Uniunea Europeană (UE) se află într-un moment de "cotitură", "decisiv" privind viitorul, iar soluţia unanimă de supravieţuire, atât în faţa crizei interne, cât şi a concurenţei statelor emergente o reprezintă "mai multă Europă", slogan sub care s-a şi desfăşurat întreaga manifestare.

Integrarea mai profundă, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, reprezintă un răspuns la ameninţarea tendinţelor populiste şi extremiste care şi-au făcut apariţia pe scena politică europeană, dar şi o modalitate de a recâştiga încrederea cetăţenilor, potrivit popularilor europeni, care au văzut în obţinerea premiului Nobel de către UE pentru pace un imbold şi un "catalizator" pentru continuarea proiectului european.

Dincolo de dorinţa comună de aprofundare a integrării păstrând ca baze principiile solidarităţii şi democraţiei, cei mai mulţi dintre liderii populari au adus în atenţie probleme ale statelor sau instituţiilor pe care le reprezintă.

Jean Claude Mignon, preşedintele Consiliului Europei, a amintit de încălcarea drepturilor omului în Ucraina, unde fostul premier Iulia Timoşenko este în închisoare, Ricardo Migliori, preşedintele Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a făcut apel la cooperarea cu statele din regiunea Mediteranei, iar preşedintele Armeniei Serj Sarksian a adus în discuţie conflictul din Nagorno-Karabah şi recentul conflict diplomatic cu Ungaria pe aceeaşi temă.

Premierul Vlad Filat a reiterat dorinţa Republicii Moldova de a încheia acorduri de liber schimb şi de liberalizare a vizelor cu UE, iar preşedintele georgian Mihail Saakasvili, rămas, de curând, în opoziţie, a solicitat sprijinul Uniunii pentru menţinerea democraţiei în ţara sa, acuzând, totodată, Rusia şi, în particular, pe preşedintele Vladimir Putin că se bucură de rezultatul alegerilor parlamentare.

Asemenea partenerilor din statele non-membre UE, prim-ministrul Maltei, Lawrence Gonzi, a asigurat audienţa că va lua măsuri în ceea ce îl priveşte pe comisarul maltez demisionar, acuzat de corupţie, premierul bulgar Boyko Borisov a arătat cum ţara sa urmează modelul economic scandinav, Antonio Samaras a promis că va transforma Grecia - "veriga slabă" a UE, într-o "poveste de succes", iar Mariano Rajoy că va duce la bun sfârşit angajamentele asumate.

Preşedintele Traian Băsescu rămâ­ne în continuare adeptul Statelor Unite ale Europei, construcţie politică şi instituţională care să asigure libertatea completă de circulaţie a lucrătorilor şi un Cod al Muncii European, unificarea regimurilor de navigaţie pe fluviile europene, un cadru multi-anual adecvat nevoilor de dezvoltare ale anumitor regiuni, securitate energetică şi o politică externă şi de apărare comună, toate aceste subiecte fiind în strânsă legătură cu politici de resort care ar stimula dezvoltarea ţării noastre.

De la congres nu au lipsit nici atacurile la adresa stângii de la Bucureşti, asumate, în numele PPE, de preşedintele reales Wilhelm Martens şi de secretarul general Antonio López Istúriz, care a punctat că se află în locul în care "unora le-a fost ruşine să se întâlnească şi au mers la Bruxelles", în timp ce preşedintele Traian Băsescu a primit aprecierile Anghelei Merkel pentru acţiunile nepopulare, dar necesare pe care le-a luat în anii precedenţi.

Într-unul dintre cele mai aşteptate discursuri, cancelarul german a apreciat eforturile "uriaşe" ale Greciei, Spaniei şi Portugaliei, dar a sub­liniat că nu toate au dat rezultate şi priorităţile ar trebui să fie recâştigarea încrederii şi revenirea la economia socială de piaţă - sistemul economic simbol al economiei germane - fără să specifice care vor fi instrumentele prin care se vor atinge aceste obiective.

În schimb, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene (CE), s-a arătat extrem de îngrijorat în ceea ce priveşte viitorul Uniunii, subliniind că fără responsabilitate şi disciplină, solidaritate şi coeziune, UE riscă fragmentare şi divizare. În acest sens, oficialul european a pledat pentru sprijinul unui buget care să ajute investiţiile, împreună cu o "coaliţie pentru creştere", care ar aduce împreună cele două grupuri informale - cel pentru diminuarea cheltuielilor şi cel pentru susţinerea coeziunii.

Tot pentru susţinerea coeziunii, CE va înainta o propunere potrivit căreia o parte a taxei pe tranzacţiile financiare să fie direcţionată către statele care au "cea mai mare nevoie", în condiţiile în care acestea înregistrează progrese, potrivit declaraţiilor lui Jose Manuel Barroso.

Devine, astfel, clar că preşedintele CE este cel mai îngrijorat în ceea ce priveşte viitorul UE, Angela Merkel şi-a păstrat poziţia pentru negocierile din cadrul summitului care urma să aibă loc pe parcursul după-amiezei de ieri, la Bruxelles, iar liderii europeni sau din regiune se uită la UE ca la soluţia salvatoare pentru propriile probleme, fie ele de natură economică, socială, de politică internă sau externă. Dincolo de discursuri, rezultatele vor apărea numai prin voinţa politică a celor 27 (în curând 28) de membri.