CONSECINŢELE DOBORÂRII AVIONULUI RUSESC DE CĂTRE TURCIA  Rusia şi Turcia, într-un altfel de război

Actualizare 13:55 Erdogan susţine că are "dovezi" privind implicarea Rusiei în traficul de petrol cu ISIS

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat astăzi că deţine "dovezi" privind implicarea Rusiei în traficul de petrol cu gruparea jihadistă Statul Islamic (ISIS) în Siria, informează AFP.

"Avem dovezi. Vom începe să le dezvăluim lumii", a declarat acesta în cadrul unei reuniuni a sindicaliştilor la Ankara, citând în special numele omului de afaceri sirian George Haswani, "deţinătorul unui paşaport rus".

Preşedintele islamo-conservator al Turciei a denunţat de asemenea acuzaţiile "imorale" la adresa familiei sale lansate de Rusia, care a afirmat că apropiaţii lui Erdogan au beneficiat de pe urma contrabandei cu petrol cu gruparea jihadistă ISIS în Siria.

"Rusia este obligată să dovedească aceste acuzaţii.(...) Cele care vizează familia mea sunt imorale", a declarat Erdogan.

(S.A.)

-----------

Actualizare 13:46 Rusia opreşte construcţia gazoductului Turkish Stream

Rusia a suspendat lucrările la proiectul gazoductului Turkish Stream, în timp ce discuţiile referitoare la construcţia unei centrale nucleare în Turcia rămân deschise, a anunţat, astăzi, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, informează Reuters.

Alexander Novak a declarat că nu vede necesitatea reducerii producţiei de ţiţei de către Rusia şi nu se aşteaptă ca Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) să modifice plafonul de 30 milioane de barili pe zi, la următoarea reuniune programată a avea loc în 4 decembrie.

(A.L.)

-------------

Premierul rus, Dmitri Medvedev, a aprobat în această săptămână o serie de sancţiuni împotriva Turciei, ca răspuns la doborârea avionului rusesc de către armata turcă, incident care s-a petrecut săptămâna trecută.

Decizia publicată pe site-ul oficial al guvernului de la Moscova prevede "măsuri pentru asigurarea securităţii naţionale a Federaţiei Ruse", cum ar fi interzicerea importului din Turcia a mărfurilor înscrise pe o listă de produse agricole, materii prime şi produse alimentare, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Ministerele Industriei şi Comerţului şi cel al Agriculturii au primit instrucţiuni să monitorizeze preţurile bunurilor listate şi să aplice măsuri pentru a evita creşterea acestora.

Ministerul rus al Transportului a introdus, începând de la 1 decembrie, o interdicţie pentru zborurile charter din şi către Turcia. Excepţie fac cursele speciale pentru repatrierea turiştilor ruşi. Vor fi implementate, de asemenea, măsuri suplimentare pentru siguranţa curselor regulate.

Conform Russia Today, pe lângă sancţiunile economice, Kremlinul reintroduce vizele pentru cetăţenii turci. În plus, începând cu 1 ianuarie 2016, ruşii nu mai pot angaja persoane de naţionalitate turcă. Aceeaşi sursă precizează că Moscova suspendă lucrările comisiei ruso-turce pentru comerţ şi cooperare economică. În acest for se discutau două dintre cele mai importante proiecte comune. Primul dintre acestea este conducta TurkStream, anunţată în decembrie 2014, cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an. Surse din interiorul Gazprom, citate de Reuters, au declarat că este posibil ca proiectul să fie suspendat pentru mai mulţi ani. Acţiunea ar avea mai mult o valoare simbolică, având în vedere că Turkish Stream este deja afectat de întârzieri în executarea lucrărilor şi de îndoieli în ceea ce priveşte viabilitatea acestuia. Lucrările comisiei comune vizau şi construcţia primei centrale nucleare din Turcia, la Akkuyu.

Partea turcă nu a rămas pasivă în faţa sancţiunilor. Conform Sputniknews, zeci de nave ruseşti sunt blocate, aşteptând să primească unda verde de traversare a Bosforului. Viktor Kravchenko, un fost lider al flotei ruse, citat de RIA Novosti, consideră că decizia unilaterală de a închide strâmtoarea pentru navele statului său contravine legislaţiei internaţionale.

Conflictul nu pare să se stingă, în ciuda insistenţelor comunităţii internaţionale în acest sens. Liderul de la Washington, Barack Obama, a evidenţiat existenţa unui inamic comun, Statul Islamic, iar atenţia ar trebui concentrată asupra acestuia şi nu consumată pe astfel de dispute.

Preşedintele turc, Recep Erdogan, a afirmat că guvernul său doreşte eliminarea tensiunilor cu Rusia şi şi-a reafirmat sprijinul pentru lupta împotriva Daesh (Statul Islamic).

• O problemă de imagine

În urma incidentului aviatic de săptămâna trecută, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi cel de la Ankara, Recep Erdogan, au emis declaraţii prin care se acuzau reciproc. Luni, preşedintele rus a acuzat autorităţile turce că avionul a fost doborât pentru a proteja transportul de petrol efectuat de Statul Islamic prin Turcia. Ca răspuns, Erdogan a declarat că va renunţa la putere în cazul în care se va demonstra că acuzaţiile sunt fondate.

Ca răspuns, Moscova a publicat imagini de satelit în care afirmă că apar camioane-cisternă care se îndreptau din teritoriile controlate de Statul Islamic către Turcia, relatează Mediafax.

Ambii lideri sunt puşi într-o poziţie dificilă. Pentru cei doi, compromisul ar fi privit, în primul rând de populaţia propriului stat, ca un semn de slăbiciune, având în vedere că atât Vladimir Putin, cât şi Recep Erdogan, şi-au construit cariera politică pe proiectarea către popor a unei imagini de forţă. Problema este foarte bine sintetizată de Richard Giragosian, pentru publicaţia Al-Jazeera: ambii lideri implicaţi în conflict sunt "ostatici ai propriei imagini politice".

Declaraţiile lor nu se adresează doar mediului internaţional, ci mai ales publicului autohton. Cei doi au adoptat un stil similar de conducere, îmbinând populismul şi politica autoritară.

• Politică de forţă la nivel internaţional

Pe scena mondială, Rusia şi Turcia s-au folosit de conflicte sau de situaţiile problematice pentru a-şi atinge propriile scopuri. Primul exemplu în acest sens este anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, exploatând instabilitatea din zonă. O altă demonstraţie, mai recentă, vine din partea lui Erdogan. Conform agenţiei Reuters, liderii europeni şi cei de la Ankara au ajuns, duminică, la un acord, prin care Turcia va primi bani pentru a face faţă valului de migranţi, iar vizele pentru călătorii din acest stat în Europa vor putea fi obţinute mai uşor. De asemenea, s-a promis reînceperea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. În schimb, regimul de la Ankara se angajează să asigure un control mai eficient al graniţelor.

Guvernul german a apelat, ieri, la statele membre UE să participe la finanţarea planului de ajutorare a Turciei, ale cărui costuri au fost estimate la 3 miliarde euro. Acesta va fi discutat de liderii europeni pe 17-18 decembrie.

Vineri, diplomaţii vor analiza posibilitatea de a aduce un număr limitat de refugiaţi din Turcia direct în statele europene care se vor oferi să participe la procesul de relocare.