Consilierea imigranţilor pentru depăşirea şocului cultural şi obţinerea cetăţeniei române, un serviciu pe val

Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella: "Imigranţii au nevoie de consiliere şi asistenţă specializată, mai mult ca oricând, într-un stat în care birocraţia te sufocă, iar multe agenţii de recrutare se dovedesc neserioase".

Creşterea constantă, în ultimii ani, a contingentului de lucrători străini aprobat de guvern (pentru 2024, prin H.G, nr. 1338/2023 s-a stabilit un număr de 100.000 de persoane) a determinat şi o creştere a numărului de imigranţi care au nevoie de consiliere pe parcursul şederii în România, în diferitele etape ale procesului lor de integrare în societatea noastră.

Legislaţia stufoasă şi birocraţia din instituţii îi determină pe aceştia să apeleze pentru această consiliere la case de avocatură ale căror comisioane sunt mult peste bugetul lor. Dar mulţi, mai inspiraţi, contactează şi unele dintre agenţiile de import forţă de muncă străină, acelea care dispun de specialişti ce le pot oferi asistenţă în rezolvarea unor aspecte ca: rezidenţa în ţara noastră, obţinerea avizelor de muncă, obţinerea cetăţeniei, reîntregirea familiei, depăşirea şocului cultural etc.

Prin oferirea unor astfel de servicii de consiliere, agenţiile respective devin răspunzătoare cel puţin moral de cetăţenii străini. Iată 6 tipuri de servicii ce pot fi oferite imigranţilor de către acestea:

Obţinerea unor acte ce privesc şederea şi activitatea profesională pe teritoriul României

Cetăţenii străini care vor să activeze profesional pe teritoriul României o pot face în baza unor avize de angajare sau autorizaţii de muncă. În ceea ce priveşte avizele de angajare, cetăţenii comunitari sau cei SEE (Spaţiul Economic European), potrivit reglementărilor Uniunii Europene, beneficiază de aceleaşi drepturi în muncă aplicabile cetăţenilor români, prin urmare aceştia nu au nevoie de autorizaţie de muncă. Situaţia se schimbă însă în cazul străinilor din afara spaţiului U.E., care pot activa profesional pe teritoriul României doar prin obţinerea autorizaţiei de muncă, ulterior fiind necesară şi obţinerea unei vize de lungă şedere pentru muncă şi a unui permis de şedere.

După intrarea în România a unui străin non-UE, noile modificari aduse OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România obligă un angajator ca în termen de maximum 15 zile de la sosirea acestuia în ţară să faca toate demersurile necesare angajării, inclusiv să depună în portalul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) actele necesare obţinerii permisului de şedere. O agenţie de import forţă de muncă care are un serviciu de consultanţă în acest sens poate sprijini ambele părţi (companie angajatoare, străin angajat) cu întocmirea documentaţiei pentru obţinerea acestui permis de şedere şi consultanţă privind încarcarea documentelor în contul creat pe aplicaţia IGI.

"O companie de consultanţă specializată în imigrare, recrutare şi integrarea străinilor în România trebuie să se preocupe şi să aibă grijă de aceştia, dar şi de orice alt străin care îi solicită ajutorul, mai ales dacă este vorba de cetăţeni non-U.E. Este dificil pentru cineva din afara ţării să se descurce în hăţisul birocraţiei noastre, şi am văzut asta nu o dată, ci la peste 1000 de

cazuri la care am lucrat în diverse scenarii de imigrare'', a declarat Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella.

Depăşirea şocului cultural

Şocul cultural este un fenomen normal care se întâmplă atunci când părăseşti ţara natală şi mergi într-o ţară străină în care obiceiurile şi limba sunt diferite. Acest proces este format din cinci faze: (1) faza lunii de miere, (2) faza de respingere, (3) faza de ajustare/adaptare, (4) faza de integrare/biculturalism şi (5) şocul cultural invers, care are loc după ce o persoană se întoarce în ţara sa de origine, la sfârşitul activităţii pe teritoriul altei ţări. Mulţi dintre imigranţii care ajung pe teritoriul României se confruntă cu acest fenomen, de aceea au nevoie aici de un ajutor susţinut pentru a-l depăşi cu bine. Sprijinul poate veni tocmai din partea agenţiei de HR care îi aduce aici.

"În prima săptămână de muncă le ţinem cetaţenilor străini traininguri pentru a înţelege România, legislaţia noastră, cum să se comporte conform normelor sociale şi culturii noastre, astfel încât să aibă o imagine cât mai corectă cu privire la angajatorii de aici şi la ţară şi să ştie ce aşteptări să aibă. Prin aceste traininguri şi workshop-uri dorim diminuarea şocului cultural prin care trec aceşti străini", a mai spus Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella.

"Potrivit speţelor pe care le-am gestionat, cel mai repede se integrează în societatea românească cetăţenii din India, Sri Lanka şi Nepal, pentru că regăsesc aici asemănări cu propria cultură, pentru că văd deschidere şi înţelegere, în ceea ce priveşte diferenţele culturale, din partea colegilor români. Noi pregătim angajaţii români din companii, prin workshopuri de diversitate culturală, în sensul acceptării de către aceştia a unor colegi străini şi a valorilor culturale şi sociale cu care aceştia vin din ţările de origine, diferite de ale noastre." a mai spus Oana Călin.

De asemenea, o agenţie experimentată care se ocupă de import forţă de muncă şi consilierea imigranţilor derulează pe parcursul a trei luni de la sosirea fiecarui muncitor străin, şi în unele cazuri chiar şi pe o perioadă mai lungă o monitorizare şi integrare corectă, de la acte, până la mediere de posibile conflicte generate de şocul cultural, ce pot apărea între angajaţii români şi cei străini sau între străini şi alte membri ai comunităţilor locale în care aceştia vor să se integreze (vecini, reprezentanţi ai autorităţilor etc.). Doar aşa, agenţia poate creşte rata de retenţie a muncitorilor străini la companiile pentru care i-a recrutat şi adus în ţară.

Consiliere şi orientare profesională a muncitorilor străini sau imigranţilor

În cazul în care un imigrant doreşte schimbarea locului de muncă, recalificarea profesională, de cele mai multe ori are nevoie de consiliere şi sprijin pentru că un nou job presupune şi un nou permis de muncă obţinut de la angajator. Şi asta deoarece legislaţia românească nu permite eliberarea unui singur permis valabil pentru toţi angajatorii, cu excepţia cazului în care străinul semneză un contract part-time de până la 4 ore /zi, pe lângă job-ul cu normă întreagă pe care îl ocupă.

Aşadar, în momentul în care un străin doreste să se mute la un alt angajator, acesta ar trebui să ţină cont de urmatoarele aspecte extrem de importante: 1. data încetării contractului individual de muncă, având la dispoziţie 90 de zile la dispoziţie, potrivit legislaţiei, să obţină un nou permis de muncă şi un nou contract; 2. scrisoarea de eliberare (release letter), acest document este cerut potrivit legislaţiei actualizate în octombrie 2023, care prevede că un cetăţean strain care a stat mai puţin de un an la primul său angajator să obţină în scris acordul acestuia de a se angaja la o altă companie pe teritoriul României. Această scrisoare nu este necesară pentru străinii care sunt angajaţi de mai mult de 1 an la primul angajator.

Pe lângă schimbările de acte care vin odată cu un nou job mai este şi aspectul unei potenţiale reorientări profesionale a unui imigrant rămas fară loc de muncă, din diverse motive: demisie, finalizarea proiectului pentru care lucra şi terminarea perioadei prevăzută în contractul de muncă etc. Astfel, în piaţă trebuie identificată o nouă companie care să-l angajeze pe imigrant, una care să se potrivească profilului sau şi care să aibă nevoie nu neapărat de pregătirea sa profesională, ci de abilităţile sale, astfel încât să se poată integra repede. Aici intervine profesionalismul unei agenţi de HR care importă forţă de muncă şi care poate ajuta un strain să se orienteze uşor şi să se integreze repede în echipa unui nou angajator.

Integrarea socială, educaţională şi medicală

Odată cu venirea în ţara noastră şi a angajării într-o companie de aici, cetăţenii străini dobândesc fără discriminare aceleaşi drepturi ca românii. Aşadar, ei devin persoane asigurate, sub contract cu casele de asigurări sociale de sănătate, astfel că au dreptul la servicii medicale asemenea angajaţilor români. De asemenea, au aceleaşi drepturi prevăzute de Codul muncii pentru un salariat român în ceea ce priveşte: salarizarea, concediile, timpul de muncă şi cel de repaus etc.

În ceea ce priveşte educaţia, pe baza permisului de şedere în România au acces la diferite forme de învăţământ de stat sau privat (şcoli profesionale, învăţământ superior sau chiar liceul dacă vor echivalarea unor diplome la acest nivel).

Reîntregirea familiei cu cetăţeni terţi poate reprezenta şi aceasta o speţă pentru care imigranţii să apeleze şi să obţină sprijinul unor consilieri ce activează în companii specializate în import de forţă de muncă străină, aceştia cunoscând foarte bine legislaţia şi toate documentele necesare ce trebuie depuse la IGI. Mulţi dintre cei ce solicită reîntregirea familiei provin din ţări ca: India, Bangladesh, Nepal, Sri Lanka. De reţinut că perioada în care se aplică pentru reîntregirea familiei este un aspect foarte important. În cazul în care cetăţeanul străin are permis de şedere temporară 1-2 ani, membrii familiei acestuia vor primi drept de şedere pe teritoriul României doar pe o perioadă echivalentă cu valabiltatea permisului de şedere a străinului.

Workshop-uri şi training-uri pentru pregătirea examenului de obţinere a cetăţeniei române

Agenţiile de import forţă de muncă îşi oferă uneori serviciile imigranţilor prin organizarea unor training-uri de informare şi de pregătire a străinilor pentru obţinerea cetăţeniei române care se acordă de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC). Aceste training-uri au rolul de a prezenta imigranţilor condiţiile de obţinere a cetăţeniei conform legislaţiei române, necesarul de documente ce trebuie depuse la ANC când se solicită aceasta şi informaţiile despre ce cuprinde interviul de cetăţenie şi ce cunoştinţe (de limbă, legislaţie, cultură şi civilizaţie) trebuie să deţină pentru a le creşte şansele de a trece interviul pentru acordarea statutului de cetăţean al României.

În 2023, potrivit datelor ANC, 630 de cetăţeni străini au dobândit cetăţenia română, conform legii, această cifră incluzându-i pe cei ce obţinut cetăţenia română la cerere, nu prin redobândire (exemplu: basarabenii care solicită redobândirea cetăţeniei, deoarece înaintaşii lor au fost cetăţeni români deportaţi). De asemenea, pe parcursul anului trecut, 637 de cetăţeni străini au depus cereri pentru obţinerea cetăţeniei.

"Imigranţii au nevoie de consiliere şi asistenţă specializată, mai mult ca oricând, într-un stat în care birocraţia te sufocă, iar multe agenţii de import forţă de muncă străină se dovedesc neserioase. Odată ajunşi aici, străinii se lovesc de mai multe bariere. Printre ele se numără: contracte de muncă încheiate târziu, când există riscul să le expire viza de lungă şedere, valabilă între şase şi maximum opt luni, deşi poate ei ca şi candidaţi la un job sunt în ţară de trei-patru luni, depunerea de permise de şedere se face cu întârziere, valoarea salariului prezentat în ultimele oferte ale companiilor care vor să îi angajeze sunt diferite de cea a salariului trecut în oferta din limba engleză, transmisă candidatului, cultura organizaţiei în care vor să se integreze nu corespunde cu valorile şi abilităţile străinului etc. De aceea, este datoria noastră morală a celor care aducem forţă de muncă străină pentru a acoperi deficitul de personal din România să răspundem de aceşti oameni si să le oferim servicii de consiliere, care nu de puţine ori sunt chiar pro-bono", a declarat Oana Călin, Managing Partner HR Umbrella.