CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL BNR: "Este esenţial un control întărit asupra lichidităţii de pe piaţa monetară"

Avem nevoie de un mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie, arată minuta şedinţei de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR). Aceasta subliniază că un mix echilibrat de politici este necesar şi pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. Consiliul de Administraţie al băncii centrale apreciază că, date fiind condiţiile macroeconomice şi riscurile interne şi externe, un control întărit asupra lichidităţii de pe piaţa monetară este esenţial.

Membrii Consiliului au observat că, similar prognozei precedente, ritmul anual al expansiunii economice este aşteptat să decelereze în 2019 şi 2020, dar să se menţină semnificativ şi apoi marginal peste cel potenţial - anticipat a fi afectat, la rândul său, de măsurile recent implementate, dar şi de declinul anterior al investiţiilor, suprapuse deficienţelor structurale persistente ale economiei. Perspectiva implică creşterea şi rămânerea ulterioară a excedentului de cerere agregată la valori comparabile celor din prognoza anterioară.

Potrivit evaluării membrilor Consiliului, "consumul privat îşi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creşterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor - posibil chiar peste aşteptări, în contextul tensionat al pieţei muncii -, dar şi a măririi transferurilor sociale. În schimb, în pofida recentei înviorări a construcţiilor şi absorbţiei fondurilor europene, o redresare evidentă a investiţiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcţia programului bugetar, precum şi din frecventele măsuri şi modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile şi încrederea companiilor, dar şi dinamica investiţiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fis­cale şi a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net şi, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflaţiei, pe calea cursului de schimb, dar şi la adresa sustenabilităţii creşterii economice".

S-a observat că perspectiva exportului net reflectă şi o slăbire a cererii externe, în condiţiile decelerării mai pronunţate a creşterii economice în zona euro/UE presupuse de actuala prognoză, fiind evocate şi riscurile sporite induse de războiul comercial, dar şi avansul peste aşteptări consemnat în trimestrul întâi 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro.

Rata anuală a inflaţiei va rămâne, probabil, în acest an deasupra intervalului ţintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi să revină, dar să se şi menţină în jumătatea de sus a intervalului, la valori uşor superioare celor evidenţiate în prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2019, estimează Consiliul de Administraţie al BNR. Astfel, ea este aşteptată să ajungă la 4,2% sută în decembrie 2019 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei, faţă de nivelurile corespunzătoare previzionate anterior, de 3%, respectiv 3,1%.

Printre altele, CA al băncii centrale subliniază că presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt aşteptate să crească progresiv de-a lungul orizontului prognozei şi chiar uşor mai evident, pe segmentul mai îndepărtat de timp decât în proiecţia anterioară, având ca surse probabile poziţia ciclică a economiei, ajustarea ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi creşterea susţinută a costurilor salariale, precum şi ascensiunea dinamicii preţurilor importurilor, inclusiv ca efect al evoluţiei cursului de schimb al leului.

S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita probabilă a politicii monetare a BCE şi a altor bănci centrale mari, precum şi la atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv în contextul discutării ipotezei privind atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condiţiilor monetare, înglobată în prog­noza actualizată.

Minuta şedinţei de politică monetară menţionează: "Examinând comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au reliefat că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra intervalului ţintei în perioada recentă, urcând de la 3,83 la sută în februarie, la 4,03 la sută în martie şi la 4,11 la sută în aprilie - semnificativ peste nivelul prog­nozat. S-a observat că pe parcursul primelor luni ale anului, rata anuală a inflaţiei a mers consistent în sens opus previziunilor şi că toate componentele majore ale IPC au înregistrat creşteri lunare pes­te aşteptări. Determinante pentru reaccelerarea inflaţiei au fost evoluţiile de pe segmentele legume şi fructe, produse din tutun şi combustibili, dar şi dinamica componentei de bază a inflaţiei.

S-a sesizat că rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a crescut sensibil mai alert decât s-a anticipat - urcând la 3 la sută în aprilie de la 2,4 la sută în decembrie 2018 - şi că ascensiunea ei a fost sus­ţinută în acest interval de toate subcomponentele, dar mai cu seamă de dinamica preţurilor serviciilor, reflectând în bună măsură influenţele slăbirii leului în raport cu euro şi impactul noii taxe instituite în sectorul telecom".

Potrivit opiniei exprimate de mai mulţi membri ai Consiliului, evoluţia de ansamblu a inflaţiei de bază continuă să indice presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale, în consonanţă cu poziţia ciclică a economiei şi cu dinamizarea consumului privat în trimes­trul al patrulea din 2018 - probabil prelungite în trimestrul întâi al acestui an -, precum şi cu ampla creştere a dinamicii anuale a costului salarial unitar din industrie în primele luni ale anului.

Unii membri ai Consiliului au accentuat că tensiunile de pe piaţa muncii favorizează creşterea costurilor unitare cu munca şi, implicit, presiunile inflaţioniste, notând totodată că acesta este un fenomen general în economiile emergente din Europa Centrală şi de Răsărit.

Printre altele, s-a remarcat că evoluţia indicatorilor cu frecvenţă ridicată arată consumul privat drept motor al creşterii economice în primul trimestru al lui 2019, sugerând şi o ameliorare a impactului formării brute de capital fix. În schimb, este posibilă o mărire a contribuţiei negative a exportului net, dată fiind accelerarea puternică a creşterii în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în primele trei luni ale anului, în condiţiile unei scăderi mai pronunţate a dinamicii exporturilor de bunuri şi servicii comparativ cu cea a importurilor. Continuarea adâncirii, pe acest fond, a deficitului de cont curent faţă de perioada similară a anului trecut a fost considerată îngrijorătoare de către unii membrii ai Consiliului.

A fost readus în discuţie gradul de încordare a pieţei muncii, care şi-a prelungit probabil trendul crescător în trimestrul întâi 2019-după vârful post-criză atins în intervalul precedent-, în condiţiile în care rata şomajului a coborât în februarie şi s-a menţinut în martie la un nou minim istoric, iar efectivul salariaţilor din economie a ajuns la noi maxime, mai arată minuta şedinţei de politică monetară. Aceas­ta subliniază că au fost evocate şi intenţiile de angajare pentru viitorul apropiat indicate de cele mai recente sondaje de specialitate, dar şi capacitatea limitată de răspuns pe acest orizont a unor măsuri care să corecteze problemele structurale ale pieţei, precum insuficienţa personalului calificat şi discordanţa dintre pregătirea forţei de muncă disponibile şi cerinţele angajatorilor. S-a apreciat că, pe acest fond, presiunile asupra salariilor se vor menţine ridicate, având în vedere şi noi majorări semnificative aplicate salariului minim brut pe economie şi salariilor din sectorul public. În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut nominal a atins în trimestrul întâi 2019 al doilea vârf al perioadei post-2009, iar cea a câştigului salarial mediu net real a revenit pe palierul de două cifre, la fel ca şi variaţia anuală a costului salarial unitar din industrie, care s-a cvasi-dublat faţă de trimestrul anterior.

Documentul citat precizează: "În discuţiile privind condiţiile monetare, membrii Consiliului au evidenţiat creşterea consemnată în aprilie de principalele cotaţii ROBOR - implicit de ecartul lor pozitiv faţă de rata dobânzii de politică monetară -, dar şi ascensiunea relativ mai amplă a ratei dobânzii la tranzacţiile de pe piaţa monetară interbancară, urmată, însă, în luna mai de o ajustare descendentă, chiar şi în condiţiile controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară exercitat de banca centrală prin atragerea de depozite la termen. S-au făcut referiri şi la scăderea înregistrată în martie de rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen ale societăţilor nefinanciare şi la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populaţiei - considerată defavorabilă economisirii -, precum şi la temperarea semnificativă în aceeaşi lună a creşterii ratei medii a dobânzii la creditele noi. Au fost reliefate incertitudinile mari generate în acest context de intrarea în vigoare, începând cu 2 mai, a nivelului de 2,36% al noului indice de referinţă pentru creditele acordate populaţiei, IRCC - calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 şi aplicabil în trimestrul II 2019 -, fiind discutate şi implicaţiile acestei schimbări asupra transmisiei şi conduitei politicii monetare, şi, în final, asupra întregului cadru al acestei politici".