CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL BNR: Traiectorie descendentă a inflaţiei până la finalul lui 2019

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a reliefat, în şedinţa din 6 noiembrie, perspectiva scăderii ample a ratei anuale a inflaţiei pe parcursul trimestrului al patrulea, până la 3,5% în decembrie 2018, succedată de probabila ei coborâre, dar şi menţinere ulterioară, în jumătatea superioară a intervalului, pe o traiectorie descendentă până în trimestrul al treilea 2019.

Minuta CA al BNR arată: "S-a sesizat că aceasta este poziţionată totuşi uşor deasupra valorilor previzionate anterior, ajungând la 2,9% în decembrie 2019 şi la 3,1% la finele orizontului proiecţiei, faţă de nivelurile de 2,7% şi, respectiv, 2,8%, indicate de prognoza anterioară pentru aceleaşi momente de referinţă".

Membrii Consiliului au relevat incertitudinile sporite ce caracterizează perspectiva unor categorii de preţuri: "Importante au fost considerate cele aferente mişcării cotaţiei petrolului şi ajustărilor preţurilor administrate, îndeosebi pe segmentul preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, inducând riscuri în sens ascendent la adresa evoluţiei pe termen scurt a inflaţiei. S-a semnalat şi posibila creştere peste aşteptări a preţului produselor din tutun, dar şi a preţurilor unor produse alimentare, pe fondul evoluţiei cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi al epidemiei de pestă porcină, apreciindu-se că un asemenea context rămâne relevant din perspectiva implicaţiilor asupra anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu".

• BNR anticipează o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potenţial, în 2019

Consiliul a mai observat că actuala prognoză indică o încetinire uşor mai modestă a creşterii economice în 2018, decât cea previzionată anterior. De asemenea, se anticipea-ză o reaccelerare a expansiunii economice peste ritmul potenţial în 2019, urmată de revenirea dinamicii ei în linie cu cea potenţială în anul 2020. S-a arătat că previziunile presupun atenuarea caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018, urmată de menţinerea lui neschimbată în 2019 şi de o atitudine cvasi-neutră a acesteia în 2020, precum şi o decelerare a dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, dar mai modestă decât s-a anticipat anterior. În opinia membrilor Consiliului, condiţiile tensionate de pe piaţa muncii, precum şi conduita politicii fiscale şi a celei de venituri continuă să fie surse de riscuri, cel puţin în viitorul apropiat, date fiind mai ales caracteristicile execuţiei bugetare din primele trei trimestre ale anului, precum şi incertitudinile circumscrise preconizatei rectificări bugetare şi programului bugetar al anului 2019, dar şi potenţialelor majorări viitoare aplicate salariilor în sectorul public, dar şi altor venituri.

Conducerea BNR a precizat că perspectiva creşterii economice asumă şi o diminuare a gradului de relaxare a condiţiilor monetare pe orizontul prognozei, o îmbunătăţire probabilă a absorbţiei fondurilor europene şi o creştere economică încă robustă în zona euro/UE şi pe plan global, doar uşor încetinită în raport cu precedenta prognoză. În acelaşi timp însă, unii membri ai Consiliului au semnalat incertitudinile crescute ce marchează perspectiva apropiată a economiei europene şi a celei globale, evocând politicile comerciale protecţioniste, procesul de ieşire a Marii Britanii din UE, tensiunile politice din unele ţări europene şi oscilaţiile volatilităţii pe piaţa financiară internaţională.

Printre altele, preocupantă a fost considerată de către membrii Consiliului probabila contribuţie negativă adusă în acest an la avansul PIB de formarea brută de capital fix, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei. S-au evocat contracţia amplă suferită de volumul lucrărilor de construcţii în primele opt luni ale anului, absorbţia sub nivelul programat a fondurilor europene şi structura cheltuielilor bugetare tot mai defavorabilă investiţiilor publice. A fost semnalată, de asemenea, scăderea volumului investiţiilor străine directe, conform minutei citate, care arată: "În paralel, a fost remarcată perspectiva deteriorării aportului exportului net la creşterea economică în acest an, concomitent cu probabila mărire a ponderii în PIB a deficitului de cont curent. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulţi membri ai Consiliului au reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe de ajustare a conduitei politicii monetare din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare".

Membrii Consiliului au mai reliefat şi situaţia încordată a pieţei muncii. S-a apreciat, astfel, că tensiunile pieţei, ce induc în sine presiuni salariale, se vor menţine ridicate în perspectivă apropiată, date fiind intenţiile solide de angajare relevate de unele sondaje de specialitate, fluctuaţia crescută de personal din cursul acestui an şi dificultăţile sporite evidenţiate în recrutarea de personal calificat, inclusiv pe fondul emigraţiei masive în rândul persoanelor în vârstă de muncă.