Consiliul Fiscal, într-o nouă componenţă

Consiliul Fiscal, instituţia care a criticat în rapoartele întocmite multe dintre derapajele economico-fiscale ale guvernelor PSD-ALDE din ultimii trei ani şi care a arătat de ce OUG 114/2018 trebuie să fie modificată, îşi schimbă în totalitate componenţa. Toţi cei cinci membri actuali ai Consiliului Fiscal, vor fi înlocuiţi de alte persoane, conform avizului favorabil dat, ieri, de comisiile reunite de buget-finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Daniel Dăianu, George Georgescu, Bogdan-Octavian Cozmâncă, Georgiana Camelia Creţan şi Sebastian Bogdan Căpraru sunt cei cinci candidaţi care au fost validaţi, ieri. Fiecare dintre ei a susţinut timp de câteva minute o prezentare a activităţii relevante, după care s-a trecut la vot, lista celor cinci trecând cu unanimitate de voturi. Noii membri ai Consiliului Fiscal urmează să fie validaţi, astăzi, de plenul Parlamentului, după care, în prima şedinţă ei vor alege noul preşedinte al instituţiei. Conform unor surse politice, Daniel Dăianu este favorit pentru preluarea de la Ionuţ Dumitru a funcţiei de preşedinte a Consiliului Fiscal.

În cadrul audierii de ieri, Daniel Dăianu, propunerea Institutului Bancar Român, a prezentat o parte din activitatea depusă în domeniul financiar şi fiscal. Daniel Dăianu este academician, cu o carieră universitară la Academia de Studii Economice şi la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). În prezent este membru în Consiliul de Administraţie al BNR, cu un mandat care se încheie în luna octombrie a acestui an. A fost ministru al Finanţelor între 1997 şi 1998, iar la alegerile europarlamentare din 2007 a fost ales eurodeputat din partea PNL şi a demisionat din Consiliul de Supraveghere al Bănci Comerciale Române (BCR) pentru a evita un conflict de interese. În cadrul audierii, Daniel Dăianu a precizat că, în toate funcţiile deţinute, a servit "cu onestitate şi profesionalism interesele acestei ţări, fără a răspunde la comenzi politice", chiar dacă a făcut parte dintr-o formaţiune politică.

George Georgescu, propunerea Academiei Române, unde şi lucrează în cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice, din 2013, a arătat că a lucrat timp de 10 ani la Eximbank, consilier la Direcţia Managementul Riscurilor, iar în anul 2003 a fost director general adjunct la Direcţia Naţională de Prognoză, după doi ani în care a deţinut funcţia de director în Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. Înainte de 1989, a lucrat ca economist la Întreprinderea de Comerţ Exterior Romtrans şi apoi cercetător la Institutul de Economie Naţională. Din martie 1991 până în septembrie 2002 a fost consilier la Preşedinţia României, iar în anii următori a lucrat în diplomaţie, consilier economic la Ambasada din Italia. La audierile de ieri, el a menţionat că, după criza economică din 2008-2009, a apreciat că cea mai delicată problemă este datoria publică.

Bogdan-Octavian Cozmâncă, propunerea Băncii Naţionale a României, este fiul mai celebrului Octav Cozmâncă, fost ministru al administraţiei publice în vremea guvernului Adrian Năstase. Bogdan Cozmâncă a fost economist în BNR în Departamentul de Modelare şi Prognoze Macroeconomice, a reprezentat banca centrală în cadrul subcomitetelor Băncii Centrale Europene pentru Modelare Econometrică şi în cadrul subcomitetelor subordonate Comitetului de Politică Monetară al Băncii Centrale Europene - subcomitetul pentru Finanţe Publice. Este profesor la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse. La audierile de ieri, Bogdan Cozmâncă a declarat: "Des-făşor o activitate didactică la ASE, am lucrat în BNR unde m-am ocupat şi de partea de sector fiscal. Am reprezentat banca la BCE timp de 5 ani. O altă experienţă este cea de la BCE din 2015-2018, unde am fost coordonatorul proiecţiilor şi analizelor ţărilor din zona euro, am participat la redactarea rapoartelor de convergenţă a unor ţări din zona euro".

Georgiana Camelia Creţan, propusă de Academia de Studii Economice, este Prodecan la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse din ASE, responsabil cu mediul economico-social şi viaţa studenţească. În faţa membrilor comisiilor reunite de buget-finanţe, ea a spus: "Începînd din 2007, ca absolvent ASE m-am alăturat cadrelor didactice din catedra de Finanţe, adăugând portofoliului didactic disciplina de buget şi politici publice". Creţan a făcut parte din grupul de lucru pentru programul privind aderarea la zona Euro şi a mai lucrat în Ministerul Educaţiei la monitorizare şi avizare universităţi.

Sebastian Bogdan Căpraru, propus de Asociaţia Română a Băncilor, predă la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. El a spus că lucrează de 19 ani în domeniul academic şi a predat finanţe, management bancar, politici monetare şi alte discipline din domeniul financiar-fiscal.

La sfârşitul audierilor, senatorul Varujan Vosganian, ALDE, a spus că ar trebui ca noua componenţă a Consiliului Fiscal "să aibă un tip de evaluare post-factum pentru rapoartele întocmite şi publicate, deoarece, în ultimii ani, rapoartele instituţiei prevesteau tot felul de tragedii ale mediului economic, care nu s-au întâmplat".

Nu de aceeaşi părere au fost şi reprezentanţii USR, care, prin intermediul senatorului Cosette Chichirău au spus că rapoartele Consiliului Fiscal din ultimii ani au fost foarte bune şi că au constituit semnale de alarmă pentru mediul de afaceri şi chiar pentru Guvern, cu privire la măsurile luate de membrii Executivului.

Faţă de poziţia exprimată de Vosganian, Daniel Dăianu a precizat că viitoarea componenţă a Consiliului Fiscal va exprima puncte de vedere "cât mai chibzuite, cât mai aşezate, cât mai prudente, din cauza faptului că economia este aproximativă, cu multe probleme".