Consiliul Fiscal: "Procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil"

Escaladarea deficitului bugetar indică probleme structurale, care pot fi remediate doar prin reforme fiscale urgente care să ducă la consolidarea bugetară afirmă Consiliul Fiscal în raportul pe anul 2023, publicat ieri, document prin care trage un nou semnal de alarmă cu privire la deteriorarea gravă a situaţiei fiscal-bugetare a ţării noastre.

Consiliul Fiscal precizează: "Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 pare să confirme evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget, care plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB, semnificativ peste ţinta asumată de 5% din PIB. Mai mult, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Această evoluţie a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului. Pare puţin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar. Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituţiile europene. În consecinţă, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil. Odată cu adoptarea noului cadru de guvernanţă economică al UE, în aprilie 2024, având în vedere că România are un deficit bugetar peste 3% din PIB, CE va transmite autorităţilor naţionale traiectoria de referinţă pentru cheltuielile nete. În baza acesteia, România va propune un plan bugetar-structural de măsuri care va cuprinde şi reformele şi investiţiile asumate, cu accent pe evidenţierea impactului asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%. Astfel, în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare".

Raportul citat menţionează că prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de măsuri cu efect negativ asupra execuţiei bugetare, cum ar fi majorări discreţionare de salarii în sectorul public. "Astfel, în luna martie, salariile de bază ale personalului din sănătate, ale personalului din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătăţii, dar şi ale personalului din domeniul asistenţei sociale au fost majorate cu 20%, implicând un impact bugetar de circa 1,5 miliarde lei. În aceeaşi lună, au fost majorate salariile cu până la 30% pentru personalul din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, fiind acordate şi alte avantaje (dublarea indemnizaţiei de delegare/detaşare, compensarea în bani a concediului de odihnă ş.a.), cu un impact bugetar estimat la circa 1,2 miliarde lei pentru anul 2024. În luna mai, au fost adoptate măsuri de creştere cu 10% a salariilor de bază pentru mai multe sectoare publice, cu un impact bugetar estimat la circa 1,1 miliarde lei, compensarea efectului bugetar negativ urmând a fi realizată prin reorganizări instituţionale, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi reducerea unor cheltuieli cu bunurile şi serviciile", susţin membrii Consiliului Fiscal.

Ei amintesc că în luna martie Guvernul a adoptat OUG nr. 31/2024 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, ordonanţă prin care au fost relaxate unele măsuri referitoare la cheltuielile publice, incluse în Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, cu un impact bugetar negativ de circa 400 milioane lei. Consiliul Fiscal consider că un alt factor care a amplificat presiunile asupra execuţiei bugetare în anul curent a fost determinat de arieratele bugetare de circa 9 miliarde lei, create prin amânarea unor plăţi la finalul lui 2023, cel mai probabil ca o consecinţă a adoptării măsurilor de limitare a cheltuielilor publice în luna octombrie a anului trecut.

În aceste condiţii, documentul citat constată că execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit cash ridicat, de 3,6% din PIB (cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior), pe fondul creşterii accentuate a cheltuielilor bugetare. Astfel, deşi veniturile bugetare au evoluat peste aşteptări (+13,5% faţă de perioada similară a anului 2023, creşterea prevăzută în bugetul pe anul 2024 faţă de execuţia anului precedent fiind de 12,4%), ritmul de creştere al cheltuielilor bugetare a fost mult mai alert (+21,2%, creşterea prevăzută în bugetul pe anul 2024 faţă de execuţia anului precedent fiind de doar 10%).

Consiliul Fiscal precizează: "În plus, trebuie menţionat că, în a doua parte a anului, dinamica cheltuielilor de personal va fi mai ridicată deoarece unele măriri de salarii pentru sectorul public au fost prevăzute a fi acordate în două tranşe (în prima jumătate, respectiv, în a doua jumătate a anului), fiind de aşteptat şi o accelerare a cheltuielilor de asistenţă socială din septembrie 2024, urmare a aplicării noii legi a pensiilor. De asemenea, odată cu majorarea salariului minim, autorităţile au decis creşterea sumei pentru care nu se datorează impozit pe venit şi care nu se cuprinde în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii, de la 200 la 300 de lei, măsură care implică un impact bugetar negativ de circa 300 milioane lei asupra veniturilor bugetare în al doilea semestru al anului".

Prin prisma situaţiei de mai sus, raportul CF constată că dinamica nefavorabilă a execuţiei bugetare din prima parte a anului 2024 se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB. Astfel, în prima parte a anului 2024, datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, iar datele Ministerului Finanţelor, disponibile la nivelul lunii aprilie 2024, indică o pondere a datoriei publice de 52,1% din PIB, ambele valori depăşind plafonul de 50%, prevăzut de LRFB.

"În această situaţie, în care ponderea datoriei publice în PIB se încadrează în intervalul 50%-55%, conform art. 13, alin. (2) din LRFB, Guvernul trebuie să prezinte şi să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege. Este de aşteptat ca planul bugetar-structural, ce va fi trimis de Guvern în septembrie 2024 şi care porneşte în principal de la nevoia stringentă de consolidare fiscal-bugetară, să conţină în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice", mai arată documentul citat.

Consiliul Fiscal prezintă câteva direcţii esenţiale de acţiune. Prima se referă la necesitatea îmbunătăţirii semnificative a colectării veniturilor fiscale, în condiţiile în care în prezent ţara noastră se confruntă cu un fenomen de evaziune fiscală instituţionalizată, care subminează capacitatea statului de a finanţa cheltuielile esenţiale şi de a investi în infrastructură şi servicii publice. Digitalizarea ANAF este văzută ca un pas crucial, dar insuficient dacă nu este însoţită de măsuri mai stricte împotriva optimizărilor fiscale şi a eludării sistemului fiscal. A doua direcţie de acţiune se referă la eficientizarea cheltuielilor bugetare, urmată de o ajustare a pragurilor pentru microîntreprinderi şi TVA. Reducerea pragului de eligibilitate pentru microîntreprinderi, pentru a se alinia cu cel de TVA, ar putea reduce semnificativ evaziunea şi ar contribui la o mai bună colectare a impozitelor, susţin membrii Consiliului Fiscal.