Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare

Rectificarea bugetară confirmă o scădere a veniturilor, dacă se exclude impactul unor swap-uri, dar nici noile proiecţii nu arată clar cum se vor acoperi găurile de încasări din primul semestru şi nici viitoarele minusuri din CAS, ceea ce va impacta pe viitoarele bugete, potrivit unui comunicat al Consiliului Fiscal privind opinia acestuia cu privire la Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară şi proiectul de rectificare a bugetului consolidat pe anul acesta.

Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.

"La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei", se arată în sursa citată.

Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare - legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare.

Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.

În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării, se mai arată în opinia Consiliului Fiscal.

În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul - comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% - propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.

Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviaţie este explicabilă prin diferenţa între execuţia prezumată şi cea efectivă a schemei iniţiale de stingere în lanţ de tip swap a obligaţiilor faţă de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum şi de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviaţii similare şi în al doilea semestru al anului, potrivit Consiliului.

În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiţii şi accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenţei către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare şi la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.

Estimările privind contribuţiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul iniţial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

În opinia Consiliului Fiscal, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.

De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menţionate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere iniţial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.

În acelaşi timp, Consiliul fiscal consideră proiecţiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve faţă de proiecţia veniturilor din fonduri europene şi a celor din impozitul de profit.