Mai poate susţine BCE iluzia redresării economice prin scăderea dobânzilor?

Banca Centrală Europeană a anunţat o nouă reducere a dobânzilor cu 25 de puncte de bază într-un context total neprevăzut în urmă cu câteva zile.

Planul de reînarmare anunţat de autorităţile europene, cu implicaţiile sale negative asupra bugetelor naţionale şi a stabilităţii financiare, a determinat scăderea masivă a preţului obligaţiunilor guvernamentale din zona euro, în special a celor din Germania.

Impactul asupra randamentelor pentru titlurile de 10 ani a fost exploziv, fiind înregistrată cea mai mai creştere zilnică de la reunificarea Germaniei (vezi graficul).

Ulterior presiunea asupra randamentelor s-a redus, însă fenomenul este considerat temporar. Deja au apărut prognoze privind creşterea randamentelor obligaţiunilor de 10 ani ale Germaniei până la 5% în următorii doi ani. Pentru economiile supraîndatorate din zona euro efectul va fi devastator, prin împingerea lor către un default suveran care nu va ţine seama de emisiunile "obligaţiunilor de război" comunitare.

Analistul financiar Dario Capodici, co-fondator al companiei Synnax Technologies şi fost economist la Citibank, avertizează că intrarea randamentelor pe o traiectorie susţinută de creştere va avea efecte grave asupra băncilor şi fondurilor de pensii din Germania.

"Ma întreb câţi oameni ştiu că obligaţiunile de 10 ani au fost cumpărate, timp de mulţi ani, de fiecare bancă germană, societate de asigurări sau fond de pensii când randamentele erau zero sau negative", a scris Capodici pe contul său de Twitter.

"Nu ştiu dacă s-a întâmplat vreodată în istorie să vedem întreg sistemul financiar al unei ţări în insolvenţă, dar Germania şi Japonia lucrează din greu să câştige această cursă", mai subliniază analistul italian.

În opinia sa, prin noul program de investiţii pentru înarmare şi infrastructură, autorităţile de la Berlin "încearcă să-şi cumpere ieşirea din implozia economică şi irelevanţa geopolitică".

Bloomberg arată că vânzarea masivă a obligaţiunilor germane a avut ecouri puternice la nivelul pieţelor globale, unde randamentelor obligaţiunilor Japoniei au urcat până la un maxim al ultimilor zece ani. Creşteri ale randamentelor s-au înregistrat şi în Australia şi Noua Zeelandă, dar şi în Italia sau Marea Britanie.

Pe fondul creşterii explozive a randamentelor obligaţiunilor Germaniei, Martin van Vliet, director de strategie pentru titlurile cu venit fix în cadrul managerului olandez de active financiare Robeco, a declarat pentru Bloomberg că "ziua de astăzi ne reaminteşte clar că nivelurile randamentelor obligaţiunilor sunt determinate la nivel global".

"Piaţa obligaţiunilor este în cele din urmă o piaţă globală, deoarece investitorii ca noi se uită la diferenţele de randament între pieţe şi investesc în funcţie de acestea", a mai subliniat directorul de la Robeco.

Un aspect deosebit de important care trebuie luat în considerare în ceea ce priveşte noile programe de înarmare şi investiţii este raportul contradictoriu evident faţă de Green Deal, planul de tranziţie către net zero din Europa.

Fără o renunţare completă la tranziţia verde, presiunile inflaţioniste se vor accentua puternic, pe fondul creşterii accelerate a preţurilor energiei şi materiilor prime.

Primele semnale au apărut în ceea ce priveşte revenirea inflaţiei anuale pe o traiectorie ascendentă, atât pentru ţările din nucleul dur al zonei euro, cât şi în economiile de la periferie.

Cu toate acestea, în comunicatul de presă al BCE se arată că "procesul de dezinflaţie este pe drumul cel bun".

Reintrarea pe o tendinţă de creştere a inflaţiei este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc înainte de lansarea efectivă a programului european de reînarmare, care are nevoie de resurse materiale şi energetice uriaşe.

Semnalele transmise de Friedrich Merz, preşedintele CDU şi considerat viitor cancelar al Germaniei, fac şi mai dificilă misiunea BCE, de asigurarea a stabilităţii preţurilor, mai ales în condiţiile în care preşedintele Christine Lagarde a declarat în faţa ziariştilor că dobânzile de politică monetară vor fi singurele instrumente utilizate.

În perioada campaniei electorale, Merz a promis că vor fi respectate prevederile constituţionale referitoare la asigurarea stabilităţii bugetare, incluse în aşa-numita "frână a datoriei". Promisiunile electorale, inclusiv cea referitoare la oprirea valului de imigranţi, au fost "uitate" chiar în prima zi de după alegeri.

Acum Merz doreşte ca Parlamentul actual să se întrunească pentru a elimina această prevedere constituţională, deoarece în noul Parlament nu mai are majoritatea necesară.

Fără eliminarea "frânei datoriilor", programele de stimulare fiscală ale Germaniei, care implică o creştere masivă a datoriei publice, nu vor putea fi aplicate, iar efectul multiplicativ aşteptat la nivel european nu se va materializa.

Bloomberg susţine că "există o îngrijorare profundă cu privire la modul în care se face acest lucru (n.a. eliminarea frânei datoriilor)", deoarece "este orchestrat de creştin-democratul Friedrich Merz, care şi-a construit campania electorală pe faptul că nu trebuie să facă aşa ceva".

"Aceasta nu este o reclamă grozavă pentru democraţie şi vor exista probleme reale dacă lucrurile merg prost", mai susţine agenţia de ştiri americană.

Dar ce mai contează democraţia, când autorităţile europene se confruntă cu o gravă problemă existenţială şi de legitimitate?

Şi ce va mai rămâne din "democraţia" europeană în faţa unei depresiuni economice marcate de de o inflaţie galopantă? Nimic.