CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII: Instabilitatea legislativă, cea mai mare vulnerabilitate a sistemului judiciar

Frecvenţa mare a modificărilor legis-lative, lipsa de coerenţă a legislaţiei incidente în materiile fiscal, contencios, civil, penal, necorelarea prevederilor legale cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă vulnerabilităţile descoperite de Consiliul Superior al Magistraturii în activitatea instanţelor din ţara noastră.

Toate vulnerabilităţii sunt incluse în raportul pentru anul 2018 privind starea justiţiei din ţara noastră, postat pe site-ul CSM.

Membrii Consiliului au identificat şi soluţii pentru remedierea vulnerabilităţilor şi deficienţelor cu care se confruntă judecătoriile, tribunalele, curţile de apel, Înalta Curte şi parchetele. Soluţiile respective vizează sesizarea Ministerului Justiţiei în legătură cu eventualele necorelări legislative, o acţiune mai promptă a mecanismelor judiciare de unificare a practicii judiciare (recurs în interesul legii, hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) şi stabilitatea legislativă.

Alte probleme cu care se confruntă instanţele naţionale sunt numărul insuficient de posturi de judecător şi de personal auxiliar, subfinanţarea instanţelor, lipsa eficienţei procedurilor de apărare a reputaţiei magistraţilor, accentul exagerat pus pe pregătirea teoretică a magistraţilor, în detrimentul celei practice, scheme de personal neadaptate la volumul de activitate, decredibilizarea sistemului judiciar în mass-media şi societatea civilă şi insuficienţa spaţiilor care deservesc sistemul judiciar, respectiv activitatea de judecată.

Într-o analiză separată asupra activităţii parchetelor, principalul pericol semnalat din interior îl constituie instabilitatea şi lipsa predictibilităţii legislative. Experţii Consiliului Superior al Magis-traturii propun ca soluţie adoptarea unei legislaţii stabile, coerente şi previzibile.

Alte probleme identificate în activitatea parchetelor sunt subfinanţarea sistemului judiciar, lipsa unor sedii adecvate desfăşurării activităţii, schemele reduse de personal, volumul ridicat de activitate, neocuparea completă a schemelor de personal, specializarea insuficientă pe diferite domenii de activitate.

CSM semnalează în raport şi faptul că, faţă de procurori, au fost intensificate în ultimul an atacurile lansate de oamenii politici şi mass-media. Pentru a contracara aceste atacuri, CSM propune creşterea independenţei puterii judecătoreşti.

O altă vulnerabilitate în activitatea parchetelor naţionale este experienţa profesională şi managerială redusă a titularilor funcţiilor de conducere dublată de incoerenţa legislativă în privinţa limitelor controlului ierarhic, pentru care se propune o modificare legislativă.

Raportul CSM despre starea justiţiei din ţara noastră include şi dezechilibrarea flagrantă a competenţelor, în activitatea procurorilor, fapt care generează inechităţi raportat la volumul de muncă. Conform documentului, parchetele au semnalat posibilităţile insuficiente şi lipsite de eficienţă pe care le au magistraţii pentru a-şi exprima puncte de vedere cu privire la necesitatea adoptării, modificării sau abrogării unor reglementări legale referitoare la sistemul judiciar. Soluţia propusă în raport este reglementarea dreptului de iniţiativă legislativă în favoarea Consiliului Superior al Magis-traturii.

Raportul a fost întocmit de către specialiştii direcţiilor din cadrul CSM, pe baza rapoartelor de activitate ale instanţelor şi parchetelor şi în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii acestora. Documentul a fost însuşit de plenul Consiliului Magistraturii.

Anul trecut a fost marcat de schimbări legislative, care au vizat legile justiţiei, Codul penal şi Codul de procedură penală. Modificările făcute de coaliţia PSD-ALDE au stârnit reacţii negative pe plan extern. GRECO, Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană şi Parlamentul European au adoptat rapoarte, avize şi rezoluţii prin care au semnalat îngrijorări cu privire la regresul luptei anticorupţie sau statului de drept în România.

În urma multiplelor modificări legis-lative făcute fără consultarea profesioniştilor din domeniu, magistraţii din toată ţara au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de unele prevederi din noua legislaţie adoptată de Parlament sau de Guvern, prin ordonanţe de urgenţă.