Consolidarea Flancului Estic al NATO - prioritară pentru România şi Bulgaria

Necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO în zona Mării Negre, în contextul actualului conflict dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, a constituit una dintre principalele teme de discuţie dintre preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său bulgar Rumen Radev, care a efectuat astăzi o vizită oficială la Bucureşti.

"Subiectul central al discuţiei a fost situaţia gravă de securitate generată de agresiunea Federaţiei Ruse contra Ucrainei, rpecum şi combaterea efectelor sale multiple. Apreciem cooperarea pe care o avem cu Bulgaria în cadrul NATO şi susţinem necesitatea consolidării consistene a puterii NATO pe Flancul Estic, cu accent pe sudul acestuia, la Marea Neagră, defensiv pentru descurajarea agresiunilor din partea Federaţiei Ruse", a spus Klaus Iohannis.

"Nimic nu poate să scuze o agresiune asupra unei suveranităţi naţionale. Războiul care este foarte aproape de graniţele noastre schimbă mediul de securitate în regiune. Sistemul de securitate clădit în ultimele decenii în Europa e pus la grea încercare. Întreruperea căilor de acces în acvatoriul Mării Negre ameninţă securitatea navigaţiei şi suntem puşi în faţa faptului să impunem sancţiuni de nedescris. Ar trebui să ne unim forţele ca să putem consolida capabilităţi de apărare comune", a declarat Rumen Radev, preşedintele Bulgariei.

Cei doi preşedinţi au fost întrebaţi de jurnaliştii din ţara vecină cine va asigura poliţia aeriană pe teritoriul Bulgariei ţinând cont de situaţia precară a avioanelor de zbor a Forţelor Aeriene din ţara vecină.

"Bulgaria şi România sunt într-un plan comun pentru un răspuns în cazul unei crize, care este deja activat, iar acţiunile dintre cele două ţări sunt coordonate cu cartierul general al NATO. Planul este activat, e adus la îndeplinire şi România şi Bulgaria acţionează conform acestuia. Am avut o întâlnire ieri cu ministrul apărării şi şeful statului major general din Bulgaria cu privire la acţiunile de poliţie aeriană. Resursele de zbor ale avioanelor MiG 29 sunt limitate timp de maxim un an, primele avioane pe care le vom primi vor veni peste câţiva ani, iar cu cele şase avioane pe care le vom primi nu ne vor ajunge. Nu putem să stăm până în 2030 să ne rugăm aliaţilor să ne apere cerul. Dacă avem o ideologizare isterică a problemei, Bulgaria ar însemna să abdice de la obligaţiile colective. O atitudine responsabilă este a României care garantează o apărare foarte bună a spaţiului aerian. Cer Ministerului Apărării din Bulgaria să ne spună dacă poate întreţine avioanele MiG 29 existente, şi, dacă nu e posibil, să căutăm soluţii la aliaţi pentru întreţinere sau soluţii intermediare până în anul 2030", a răspuns Rumen Radev.

"Noi colaborăm foarte strâns şi bine cu Bulgaria în privinţa apărării comune şi NATO. Bulgaria joacă un rol important în gradul Brigăzii Multinanţionale. Acum e în discuţie formarea unui grup de luptă ce reprezintă o prezenţă NATO permanentă în România. Iar Franţa s-a declarat dispusă să fie naţiune cadru în acest grup. Credem că până la sfârşitul primăverii vom avea concluzii pe tema constituirii acestui grup. Pentru noi este evident că trebuie să avem o poliţie aeriană solidă şi o apărare solidă a spaţiului aerian, de aceea CSAT a aprobat achizitionarea F-16. Suntem foarte mulţumiţi că avem o participare internaţională semnificativă pe această temă şi avem o serie de echipaje în bazele aeriene care împreună cu oamenii noştri fac poliţie aeriană. Vom colabora în acest sens şi cu Bulgaria pentru că nu avem de gând să lăsăm descoperită o parte a Flancului estic. Flancul estic trebuie să fie atât de puternic încât să nu aibă nimeni ideea că îl va putea ataca vreodată", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.