Consumul în exces de somon poate produce boli grave

Somonul este considerat un fel de "rege" al peştilor care ajung în farfurie. Scump ca preţ de achiziţie poate provoca, dacă este consumat fără un minim de informare, "daune" pentru sănătate, scump plătite.

Asociaţia Pro Consumatori a analizat conţinutul etichetei de la 42 sortimente de somon comercializate în marile structuri comerciale. Au fost analizate următoarele mărci de somon afumat/marinat sau congelat: Gastronatura, Cora, Auchan, Alfredo Seafood, Ocean Fish, Negro 2000, Labeyrie, BlueShark, Hedonia, H.Van Wijnen, 365, Delhaize, ArcticFish, OceanSea, Frosta, Vici, Defish şi Copanex. Studiul a fost realizat de către o echipă de experţi ai APC, coordonaţi de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Atipic, vom prezenta o parte dintre concluziile specialiştilor încă din start: "Somon de crescătorie colorat cu coloranţi sintetici; Somonul de crescătorie poate conţine pesticide, metale grele şi dioxine; În fermele piscicole din Norvegia se folosesc anual circa 67.000 tone de substanţe chimice pentru a combate paraziţii peştilor; În majoritatea fermelor piscicole hrana somonilor este formată din făină de peşte, ulei de peşte, soia modificată genetic şi coloranţi artificiali; Consumul de somon afumat la rece ne poate îmbolnăvi de listerioză; Somonul afumat şi congelat nu este recomandat pentru cei cu intoleranţă la his-tamină; Somon marinat cu glutamat monosodic; Somon Carpaccio cu zahăr şi lactat de sodiu; Somon afumat cu proteine din lapte; Somon afumat cu adaos de zahăr; Rondele de somon cu 20% glazură de gheaţă; Din 100 grame de somon afumat, un adult poate asimila necesarul zilnic de sare; Un sfert din somonul afumat conţine jumătate din cantitatea zilnică de sare necesară unui adult; 76% din somonul afumat şi comercializat în România este somon de crescătorie; 45% din somonul afumat şi comercializat este pregătit în România; Un sfert din somonul comercializat în Româ-nia este capturat în Oceanul Pacific! Somonul sălbatic este superior din punct de vedere calitativ faţă de somonul de crescătorie; Numai 12% din somonul afumat sau congelat provine din ferme piscicole certificate, care respectă codurile de bune practici din domeniul pisciculturii; Numai 5% din somonul comercializat în România este certificat BIO; În unele ferme piscicole din Europa şi SUA se creşte păstrăv somonizat; Somonul de crescătorie nu trebuie consumat de către copii şi femei gravide; În unele ferme piscicole din Europa se creşte somon modificat genetic".

Inginerul Virgil Virgilsen, specialist industria alimentară, a făcut câteva precizări legate de crescătoriile de somon: "Sunt circa 3500 de crescătorii de somon în Norvegia, care aduc anual un milion de tone de peşte proaspăt pe piaţă. Bolile şi paraziţii se transmit prin apă de la o crescătorie la alta. Numai în anul 2015 s-au folosit 67.000 tone de substanţe chimice pentru a combate paraziţii. Ca efect secundar este distrugerea mediului marin şi a vieţii din zona res-pectivă. Somonul natural sălbatic a fost exterminat. La fel şi în crescătoriile canadiene. Pentru a produce un kg de somon de crescătorie este nevoie de două kg de alţi peşti din care se pregăteşte hrana. Astăzi au fost înlocuite cu hrană vegetală, şi anume soia din America de Sud care este stropită cu endosulfan. Din cauza substanţelor otrăvitoare, res-turilor de medicamente, metale grele şi dioxina, doctorii din Norvegia şi restul Scandinaviei nu recomandă somonul de crescătorie femeilor gravide şi copiilor. Lasând la o parte efectele secundare, nici măcar avantajele pentru sănătate nu le mai găsim la somonul de crescătorie, dictonul eşti ceea ce manânci se potriveşte şi la somon, cum nu mănâncă hrana sa naturală, nu mai are cum să fie sănătos. În SUA a fost modificat genetic pentru a creşte de trei ori mai repede, astfel că vorbim de somoni "monştri". Pe cât este de bun şi de frumos la culoare, somonul de crescătorie nu este nici pe departe o hrană sănătoasă, ci doar o plăcere gastronomică. Pentru sănătate trebuie ales somonul sălbatic din Alaska sau alte specii de peşti sălbatici, macrou, scrumbii, sardine".

Profesor universitar droctor Ion Schileru - ASE Bucureşti- a vorbit despre felul cum ajunge somonul la consumatori: "Piaţa somonului cuprinde somon sălbatic şi somon de cultură, cel din urmă provenind din crescătorii specializate, dezvoltate într-un ritm susţinut în ultimele decenii, ca urmare a creşterii explozive a cererii pentru somon. Din considerente economice fireşti, somonul din crescătorii este un produs cu biologie modificată (adică un organism modificat genetic) şi supus principiilor de creştere şi exploatare de tip indus-trial: încrucişări de specii şi intervenţii genetice, hrană industrială (bogată în principii care să asigure o creştere rapidă, dar şi aditivi meniţi să asigure cărnii culoarea roşcată specifică, asemănătoare cu cea a somonului oceanic). Peştele sălbatic reprezintă doar 0,5% -1% din somonul disponibil pe pieţele mondiale de peşte. Restul este peşte de acvacultură din Norvegia, Chile, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Insulele Feroe, Rusia şi Tasmania în Australia; pe piaţa româ-nească este mult somon din Polonia. Oferta de somon de Pacific, întâlnită pe pieţele din Japonia, China şi vestul SUA este încă dominată de peşte sălbatic. Deoarece mulţi consumatori manifestă reticenţă în achiziţionarea somonului alb, se adaugă în furajele somonului de cultură aditivi de colorare a cărnii: astaxantin (E161j) şi cantaxantină (E161g), aşa cum se adaugă şi în hrana păsărilor pentru a face ouă cu gălbenuş bine colorat sau să aibă carnea şi pielea de un galben mai viu ("pasăre de curte"). Aceşti aditivi se pot face din materii prime naturale (din făină de creveţi, ori din drojdie roşie uscată sau microalge), dar mai ieftin se obţin pe cale sintetică. Folosirea acestor substanţe are şi alte efecte, unele pozitive (astaxanthinul este un antioxidant puternic şi stimulează dezvoltarea sistemelor nervoase şi îmbunătăţeşte fertilitatea şi rata de creştere a peştilor), altele negative (cantaxantina se acumulează în retină la un nivel ridicat de consum; cele mai întâlnite efecte ale cantaxantinei la om sunt: anemie, diaree, greaţă, crampe abdominale, mâncărimi, coşuri, pierderea vederii). Pentru a da satisfacţie consumatorilor care asociază culoarea mai intensă a cărnii de somon cu un plus de calitate (dar şi a spori vânzările), producătorii au crescut mereu conţinutul de carotenoizi/kg în ultimele decenii: 2,5 mg în perioada 1976-1982, 3,5 mg în perioada 1982-1988, ajungând la 8 mg în primul deceniu al acestui secol. Creşterea complexităţii logisticii merceologice a cărnii de somon prilejuieşte o diminuare a conţinutului de cantaxantină, fapt ce determină compensarea pierderilor prin adausuri şi mai mari de aditiv. Colorantul se administrează somonilor de la greu-tatea de circa 200 g până la maturitate (circa 6 kg); spre comparaţie, în cazul păstrăvilor curcubeu - "păstrăv somonat" - colorantul se introduce în hrană doar cu 6-8 săptămâni înainte de comercializare. Mai trebuie arătat că o parte (circa 18%) a aditivului de colorare din corpul peştelui se depozitează în icre. (...) De asemenea, surse de încredere (revista Science) indică un conţinut îngrijorător de dioxine şi bifenil policlorinat (PCB) în carnea somonului de crescătorie. Peste toate acestea, o sursă la fel de serioasă (Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane) ne asigură că beneficiile consumului de somon de crescătorie depăşesc riscurile pe care le comportă din cauza diverşilor contaminanţi reali sau presupuşi."

În natură există mai multe specii de somon, care sunt cuprinse în două genuri: genul Salmo (cu multe specii, cea mai cunoscută fiind Salmo salar, care se găseşte în Atlanticul de Nord) şi genul Oncorhynchus, care cuprinde peste zece specii (mai cunoscute fiind Chinook, Chum, Coho, Masu, Pink, Sockeye), care trăiesc natural în Pacificul de Nord. Somonul Chinook, supranumit şi King, este cel mai bogat în nutrienţi şi acizi graşi esenţiali şi este, evident, cel mai râvnit şi cel mai scump. Încercările de naturalizare a somonului de Atlantic în Pacific nu au dat rezultatele aşteptate; nici naturalizarea speciilor din Pacific în Atlantic nu a dat rezultate satisfăcătoare.