Controlul preventiv ASF la fondurile de pensii a lipsit oferta Nuclearelectrica de 6 milioane de dolari

Amânarea cu câteva luni a verificărilor ASF la portofoliile fondurilor de pensii, faţă de momentul la care au avut loc efectiv furturile de acţiuni din conturile unor persoane fizice, s-ar putea să fi costat Nuclearelectrica (SNN) bani grei. Potrivit unor surse, un investitor care plănuia să participe cu 6 milioane de dolari la oferta SNN s-a răzgândit, speriat de măsura surpriză a ASF să oprească fondurile de pensii să tranzacţioneze acţiuni pe piaţa de capital, timp de două zile.

Nefericit, ultima zi a ofertei Nuclearelectrica a coincis cu începutul controlului ASF la fondurile de pensii, aşa că nu a fost timp pentru explicaţii în faţa investitorilor.

Din fericire, ASF nu a identificat probleme în timpul controlului derulat la fondurile de pensii, vinerea şi lunea trecute, după ce ziarul BURSA a scris, în exclusivitate, joia trecută, că şefului IFC România, Ana Maria Mihăescu, i-au fost furate acţiuni de 200.000 de euro.

Este o veste foarte bună că activele fondurilor de pensii private sunt în siguranţă, potrivit comunicatului transmis de ASF, însă Autoritatea ar fi putut să îşi facă verificarea atunci când a şi investigat cazul şefului IFC, acum câteva luni, şi nu acum, suprapunându-se tocmai peste IPO-ul Nuclearelectrica.

Mai multe voci din piaţă consideră că măsura ASF nu era deloc necesară, întrucât, oricum, sistemul de pensii private are numeroase mecanisme de siguranţă, iar activele pot fi verificate oricând.

Cam acelaşi lucru reiese şi din comunicatul, ceva mai diplomat, al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

APAPR a transmis, ieri: "Arhitectura sistemului de pensii private conţine, prin cadrul legal şi instituţiile sale, numeroase mecanisme de siguranţă, aplicate în practica curentă de către administratorii fondurilor de pensii şi de către depozitari, pentru protejarea activelor participanţilor. Toate aceste mecanisme fac sistemul sigur şi impenetrabil, practic nu există breşe de siguranţă, banii fondurilor de pensii sunt administraţi responsabil, eficient şi transparent. Toate acestea au fost confirmate acum, încă o dată, de controlul inopinat al ASF, în urma stopării timp de două zile a tranzacţionării de acţiuni de către fondurile de pensii private".

Reprezentanţii APAPR au explicat că, spre deosebire de tranzacţiile efectuate pe Bursă de persoanele fizice sau alţi investitori (care îşi fac decontările prin societăţile de brokeraj), în cazul fondurilor de pensii un element vital de siguranţă este banca depozitară, instituţie supravegheată atât de ASF, cât şi de BNR, prin norme prudenţiale stricte. Potrivit Asociaţiei, băncile depozitare verifică legalitatea ordinelor de investire ale administratorului în momentul decontării tranzacţiilor efectuate de fondurile de pensii; verifică şi certifică deţinerile de instrumente financiare (de la titluri de stat până la acţiuni şi altele) pentru fiecare fond; calculează şi raportează către ASF, în paralel cu administratorii fondurilor de pensii şi independent de aceştia, valoarea zilnică a activului net şi a unităţii de fond.

APAPR atrage atenţia ASF că măsurile pe care le ia nu ar trebui să aibă consecinţe în piaţă: "Deşi înţelegem şi suntem de acord cu necesitatea supravegherii prudenţiale stricte şi a unor măsuri preventive de control din partea ASF, reiterăm importanţa faptului ca aceste măsuri să nu inducă perturbări în activitatea fondurilor de pensii".

ASF nu a precizat ce a determinat controlul inopinat la fondurile de pensii. Reprezentanţii Autorităţii au transmis doar că verificările, de natură preventivă, au luat în calcul posibilitatea ca deţinerile de acţiuni să se afle atât la custozi, cât şi la intermediari sau la Depozitarul Central.

În urma verificărilor, ASF a constatat că toţi administratorii fondurilor de pensii au încheiate contracte de depozitare cu instituţii bancare care oferă şi servicii de custodie şi că toate fondurile de pensii utilizează efectiv serviciile de custodie ale băncii depozitare.