• "... asta dacă vom şti să ne alegem partenerii şi prietenii"
Ţara noastră are o şansă istorică să fie hub-ul UE pentru următorul deceniu, dacă vom şti să ne alegem partenerii şi prietenii, consideră Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.
Prezent la Forumul de business care a avut loc la finalul săptămânii trecute în capitala Azerbaidjanului, Baku, oficialul i-a dat ca exemplu de "parteneri şi prieteni" pe azeri.
După întâlnirile pe care le-a avut cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Alyev, dar şi cu miniştri şi oameni de stat azeri, domnia sa a declarat: "Ideea generală conturată în urma acestei vizite este legată de trei proiecte strategice pe care le avem. Unul este Nabucco Vest, pe care azerii au spus că-l susţin. De altfel, preşedintele Băsescu a promulgat zilele trecute legea Nabucco. Sperăm că până pe 30 iunie vom reuşi cu acest proiect, deşi bătălia este una mare. Alt proiect de interes este Agri, pe care l-am dezvoltat noi în colaborare cu partenerul azer Socar şi pe care preşedintele Alyev îl susţine în totalitate. Mai este o viziune strategică privind un coridor de transport. Mărfurile din această zonă trebuie să ajungă într-o zonă de consum foarte mare în UE. România are o şansă istorică să fie hub-ul UE pentru următorul deceniu, dacă vom şti să ne alegem partenerii şi prietenii, cum sunt astăzi cei din poporul azer. Este un semnal extraordinar pe care l-am primit în aceste zile".
Forumul de la Baku a avut şi o componentă economică, în cadrul căreia reprezentanţi ai unor companii mari din România şi cei ai unor societăţi comerciale din Azerbaidjan au avut un prim contact în vederea încheierii unor acorduri de colaborare economică şi comercială, la eveniment participând circa 100 de oameni de afaceri.
Potrivit lui Valeriu Zgonea, cele două ţări sunt legate mai ales de istoria lor asemănătoare.
"L-am invitat pe preşedintele Parlamentului azer să vină în Parlamentul României cu o delegaţie consistentă şi să prezinte stadiul relaţiilor după 20 de ani". Noi avem o relaţie comună interesantă. În 1918 au câştigat pentru prima dată independenţa, ca şi noi, au pierdut-o, ca şi noi, au recâştigat-o în 1990, ca şi noi şi aceste lucruri ne leagă. Sper ca prezenţa preşedintelui azer în România să fie de bun augur", a precizat Zgonea.
Domnia sa a subliniat: "Le-am prezentat colegilor azeri 15 proiecte importante ale României care fac parte din modernizarea statului român şi din procesul de europenizare a României, dar şi din procesul de reaşezare strategică în zona economică şi de întoarcere către zona Asiei, folosind infrastructura pe care o avem, dar şi capacitatea istorică Portul Constanţa ca hub multinodal între UE şi zona asiatică. Sunt proiecte din infrastructură, construcţii, autostrăzi, companii importante cu extracţie minieră, cum ar fi Cuprumin, proiectul Roşia Montană, dar sub altă formă, care au un cost ridicat, dar şi un beneficiu ridicat atunci când va începe exploatarea. De asemenea, avem proiectele Cernavodă şi Tarniţa".
Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, mai sunt 25 de proiecte la care Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine lucrează şi care vor fi prezentate partenerilor străini după ce vor fi aprobate.
Valeriu Zgonea a menţionat că, pentru dezvoltarea României, Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia trebuie să aibă un proiect comun de "împingere" a companiilor autohtone către zonele care pot crea beneficii.
"Astăzi trecem în etapa a doua, în care valoarea adăugată pe care am strâns-o în zona politică se transferă în zona economică. Este important ca investiţiile româneşti să vină în Azerbaidjan şi de aici să se împrăştie în jurul Mării Caspice şi investiţiile azere să vină în România, ţara cea mai stabilă din Balcani. Consumul nostru de 22 de milioane de metri cubi, doar în zona gazelor, este egal cu suma consumului de gaze din Ungaria, Bulgaria şi Grecia", a mai spus Valeriu Zgonea, la finalul discuţiilor de la Baku.
Domnia sa a subliniat că atât Parlamentul, cât şi Guvernul îi va susţine şi-i va ajuta pe oamenii noştri de afaceri să-şi dezvolte business-ul pe piaţa azeră, adăugând: "Vom identifica ce probleme au companiile în intrarea pe această piaţă şi-i vom ajuta în primul rând cu uşurarea birocraţiei. Micii funcţionari au impresia că se pricep la toate şi blochează proiecte mari de investiţii. Este important şi pentru noi, ca parlamentari, să ne resetăm şi să înţelegem care este rolul parlamentului în dezvoltarea afacerilor în alte ţări. Foarte mulţi ani, Parlamentul României şi-a pierdut acest rol de a ajuta companiile să găsească noi pieţe de dezvoltare. Intenţionăm să avem, foarte curând, un proiect şi în Kazahstan. Acesta este un model pe care îl vom folosi şi în alte state. Vom merge în spate cu oameni din zona economică, cu profesionişti care vor să se expună pe noi pieţe, care au credibilitate, au autoritatea unor companii europene şi know-how pe care să-l transfere. Vom susţine proiecte comune, vom aduce garanţii guvernamentale, dacă sunt importante, pentru că vor fi generate locuri de muncă şi bani la bugetul de stat. Credibilitatea României se clădeşte pe credibilitatea companiilor din zona economică. Politicienii au nevoie de investitori puternici şi investitorii au nevoie de politicieni puternici".
În opinia oficialului, "în acest secol, banii se fac în Asia".
• Şova: "Primul proiect care mă aştept să se finalizeze este Nabucco Vest"
Ministrul Dan Şova ne-a spus că primul proiect care se aşteaptă să fie finalizat este Nabucco Vest.
Oficialul ne-a declarat: "Este un proiect pe care îl avem de anul trecut şi în care partea azeră are o participare de peste 70%. A fost o întâlnire foarte bună între delegaţia condusă de domnul Zgonea şi preşedintele Alyev, oficialul azer spunând că Nabucco Vest este şi cel mai important proiect, şi realizabil. În acest proiect noi am avea acces la gazele azere, ceea ce este foarte important, iar ei ar avea o poartă pentru intrarea în Uniunea Europeană. Nu cred că această vizită va fi decisivă, ci vizita premierului Ponta de la sfârşitul lunii iunie, pentru demararea acestui proiect. Ei au nişte companii foarte puternice în domeniul infrastructurii rutiere, ceea ce mă interesează în mod direct. Dezvoltarea lor economică din ultimii ani este destul de mare".
Potrivit lui Dan Şova, există un parteneriat strategic la nivel politic încheiat în anul 2011 cu Azerbaidjan. Recent, ministrul nostru de externe a semnat un parteneriat strategic şi cu Turcia, fapt care, în opinia ministrului Şova, pe linia interesului României, mai ales legat de gaze ieftine, este foarte important.
Şi pentru cooperarea cu Azerbaidjan, Georgia şi Turcia pe linia marilor magistrale de gaze, aceste două parteneriate sunt foarte importante, ne-a mai spus ministrul marilor proiecte.
• Iulian Iancu: "România este cea mai bună alternativă de cooperare economică pentru Azerbaidjan"
România este cea mai bună alternativă de cooperare economică pentru Azerbaidjan, potrivit lui Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Economie şi Industrie din Camera Deputaţilor, care a precizat că, în cadrul lucrărilor de la Baku, s-a desprins dorinţa Azerbaidjanului de a intra pe piaţa românească, întrucât o consideră ca fiind cea mai mare piaţă din zona centrală şi sud-est europeană: "Şi dacă ar dori o alternativă, nu o au, pentru că vecinii lor geografici sunt Iranul, care are gaze, Rusia, care are gaze, în Marea Caspică nu se pune problema, rămânându-le, astfel, alternativa intrării pe piaţa centrală şi sud-este europeană, în care România are un consum de gaze mai mare decât Grecia, Serbia, Bulgaria, Ungaria la un loc. Suntem, într-un fel, interconectaţi într-o dependenţă reciprocă - ei, ca producători care privesc după o piaţă de gaze, noi, ca ţară consumatoare care privim către diversificarea surselor. Ceea ce până ieri părea a fi un proiect îngheţat şi aproape abandonat, astăzi vedem că este revitalizat, datorită acestei iniţiative care este şi o premieră pentru România, respectiv o acţiune comună Guvern-Parlament de susţinere a liniilor strategice ale principalelor proiecte de interes naţional, dar şi o platformă pentru companiile româneşti care îşi caută de lucru în ţările energetice cu o explozie investiţională şi o susţinere financiară corespunzătoare".
Iulian Iancu a subliniat importanţa participării părţii azere la proiectele Nabucco Vest şi Agri, precizând: "Este extrem de important angajamentul pe care azerii şi l-au luat, de a susţine 80% din costurile conductei Nabucco Vest de pe teritoriul Turciei de la est la vest, astfel încât să fie mult mai facil pentru statele europene să preia şi să pună în operă acest gazoduct. Susţinerea înseamnă, pe lângă angajamentul financiar, şi garanţia asigurării cantităţilor de gaze.
O afirmaţie foarte importantă este, de asemenea, susţinerea şi garantarea cantităţilor de gaze necesare proiectului Agri, respectiv garantarea a 8 miliarde metri cubi de gaze, anual, în cadrul acestui proiect. Noi trebuie să accelerăm finalizarea studiului de fezabilitate în cazul Agri şi să realizăm un plan de acţiune pentru cele două proiecte, cu termene, cu date, cu implicarea actorilor principali din ambele ţări etc".
La forumul de business de la finalul săptămânii trecute, au fost prezente companii româneşti importante ca Upetrom, Siveco, AEM Timişoara, Electromagnetica, Armax Gaz, Transgaz, TotalGaz, Eximbank, Adrem Invest etc., iar din partea azeră au participat companii mari din construcţii, energie, finanţare, logistică şi IT.
Azerbaidjan este o ţară cu resurse bogate de petrol şi gaze, minereuri de fier, cobalt, baritină, molibden, sare, cupru, aur, argint etc. Anul trecut, în Azerbaidjan au fost extrase 43 de milioane de tone de petrol, din care au fost exportate 34,9 milioane de tone.
În perioada ianuarie-septembrie 2012, volumul total al schimburilor comerciale a fost de 24,55 miliarde dolari, exportul fiind de 17,79 miliarde dolari şi importul de 6,76 miliarde dolari.
La finalul lunii noiembrie 2012, schimburile comerciale dintre România şi Azerbaidjan s-au cifrat la 72,5 milioane de dolari. În primăvara anului trecut, erau înregistrate în ţara noastră 46 de companii cu capital subscris azer, în valoare totală de 614.000 de dolari.
Produsul Intern Brut al Azerbaidjanului a crescut, anul trecut faţă de 2011, cu 2,2%, ajungând la 69,23 miliarde dolari. Veniturile la bugetul de stat au fost de 15,7 miliarde manaþi azeri (1 manat = 1,01 euro), în perioada ianuarie-noiembrie 2012, iar cheltuielile bugetare, în aceeaşi perioadă, s-au ridicat la 13,9 miliarde manaţi azeri.
Oamenii de afaceri români s-au arătat, în mare parte, încrezători în posibilitatea de colaborare cu companiile azere.
------
Eugen Scheuşan, directorul general de la Electromagnetica, ne-a spus că a discutat cu Iulian Iancu şi că va reveni în luna mai în Azerbaidjan, pentru a discuta cu reprezentanţii companiilor de electricitate despre posibilitatea încheierii unui contract de colaborare.
"Este greu pentru companiile noastre să activeze pe o piaţă ca cea azeră. Pe noi ne interesează sistemele de putere pentru energia electrică şi sistemele de iluminat pentru tehnologia cu led, care prind avânt în România, mai ales ca urmare a creşterii preţurilor în domeniu", a precizat domnul Scheuşan.
Electromagnetica exportă produse în UE, în special în Germania şi Italia, circa 30% din cifra de afaceri realizată pe partea industrială reprezentând exporturi. Compania are o cifră de afaceri de aproximativ 100 de milioane de euro pe an.
------
Corneliu Bodea, vicepreşedintele Adrem Invest, a spus că s-a întâlnit cu reprezentanţii unei companii azere şi că aceştia păreau foarte deschişi să colaboreze cu oamenii de afaceri români.
"Pentru a intra pe o piaţă străină trebuie să ai răbdare şi bani.
Noi avem o istorie cu echipamentele noastre pentru industria metalurgică. Adrem exportă în Uzbekistan, China, Africa de Sud şi intenţionează să intre şi în Azerbaidjan. Sunt ţări precum China în care avem colaborare de tip joint-venture cu companiile locale. Aici, strategia ar fi să găsim un partener local care să ne reprezinte". Potrivit domnului Bodea, Adrem Invest are trei tipuri de colaborare cu mediul de afaceri din alte state: propriul birou în ţara respectivă, asocierea cu companiile locale şi colaborarea printr-un reprezentant comercial.
La finalul anului trecut, societatea autohtonă a încheiat contracte de 30 de milioane de euro, în China, Uzbekistan, Coreea de Sud şi SUA, care vor fi finalizate la sfârşitul lui 2013 - începutul lui 2014.
Pentru anul în curs, compania şi-a propus ca exporturile să ajungă la 50% din cifra de afaceri. Anul trecut, Adrem a înregistrat exporturi de 20% din cifra de afaceri, care a fost de 40 de milioane de euro.
------
Grupul UTI a fost şi el prezent la Forumul de la Baku.
"Am venit de mai multe ori în Azerbaidjan şi ei au venit la noi, iar faptul că avem aceeaşi istorie ne apropie. Din această cauză, nu venim niciodată ca simpli oameni de afaceri, care semnează un contract şi pleacă, ci venim ca prieteni.
În general, avem nevoie ca ambasadele României în lume să facă mai mult pentru oamenii de afaceri. Ambasadele altor ţări în România au astfel de iniţiative, creează oportunităţi de întâlniri între investitorii străini şi cei din România, lucru pe care nu îl simţim şi din partea ambasadelor noastre", ne-a spus Adrian Florea, reprezentantul UTI.
------
Una dintre cele mai mari companii azere prezente la eveniment a fost Socar, interesată să dezvolte relaţii de colaborare cu oamenii noştri de afaceri.
Azer Aqayev, reprezentantul Socar, a specificat că, la întâlnirile din Baku, le-a prezentat investitorilor români intenţiile Socar de a colabora cu firme româneşti pe partea de foraj.