CORESPONDENŢĂ DIN NEW YORK Mesajul alegerilor americane

Alegerile americane din 2024 marchează un moment de cotitură în istoria Statelor Unite.

Cu câteva zile înainte de Ziua Alegerilor din 2024, sondajele anticipau o cursă foarte strânsă: atât Trump, cât şi Harris aveau aproximativ 48-50% din intenţiile de vot (cu toate acestea, "pieţele de pariuri" anticipau o victorie a lui Trump).

Pe măsură ce seara alegerilor s-a desfăşurat, a devenit clar că Trump va câştiga cu o marjă mare, practic un triumf (prin standardele actuale ale alegerilor strânse). Iată rezultatele:

- Trump a câştigat Colegiul Electoral cu 312 voturi faţă de 226. De asemenea, a fost în frunte în votul popular cu 50,3% faţă de 48,1%.

- Republicanii au obţinut controlul asupra Senatului SUA cu 52 de locuri faţă de 47.

- Republicanii vor controla şi Camera Reprezentanţilor. Până pe 14 noiembrie, republicanii aveau 218 locuri faţă de 209 pentru democraţi. 8 locuri sunt încă nehotărâte, în aşteptarea finalizării numărării voturilor.

- Printre guvernatorii de stat, republicanii au 27 de poziţii, iar democraţii 23.

Trump a obţinut câştiguri pe toate planurile, în special printre diverse segmente demografice care au votat în mod tradiţional cu democraţii, cum ar fi hispanicii, afro-americanii şi persoanele fără studii superioare.

Aceste rezultate au fost o surpriză pentru toată lumea, dar mai ales pentru democraţi şi pentru mass-media cu orientare democrată.

Ce s-a întâmplat?

Au existat, desigur, multe motive de nemulţumire legate de politicile administraţiei Biden-Harris din perioada 2020-2024:

- Inflaţia în timpul administraţiei Biden-Harris (oficial în jur de 25%, dar 50% şi mai mult în multe cazuri). Această inflaţie a fost declanşată de o politică monetară prea relaxată ("tipărirea banilor") la sfârşitul crizei Covid şi după.

- Politica energetică inaptă: Biden-Harris au restricţionat fracturarea hidraulică (care permisese SUA să devină independente energetic) şi au anulat un oleoduct canadian destinat să furnizeze energie ieftină statelor sudice; Biden a dezvoltat o politică de "energie verde" (de exemplu, maşini electrice), care a crescut semnificativ costurile pentru americani.

- Afluxul de migranţi ilegali prin graniţa sudică a SUA (aproximativ 11 milioane). Aceşti migranţi au fost relocaţi de administraţia Biden-Harris în "oraşe sanctuar" precum New York şi Chicago, iar costurile lor au fost suportate în mare parte de localnici.

- Politica liberală în domeniul criminalităţii: ratele criminalităţii au crescut, parţial din cauza migranţilor. Procurorii şi judecătorii liberali de stânga eliberează infractorii fără sentinţe de închisoare.

- Politica externă inaptă: retragerea dezastruoasă din Afganistan, care a semnalat slăbiciunea americană şi l-a încurajat pe Putin să invadeze Ucraina, pe Xi Jinping să ameninţe Taiwanul şi pe proxy-urile Iranului - Hamas, Hezbollah şi Houthi - să atace Israelul. În plus: gestionarea ineficientă a unui Iran tot mai agresiv şi sprijin limitat pentru Ucraina.

Există însă un motiv esenţial care stă la baza celorlalte: americanii au respins ideologia "woke" de stânga.

Desigur, a existat întotdeauna o dihotomie între dreapta şi stânga în politica americană. Istoric, republicanii au susţinut conservatorismul fiscal, impozitele scăzute, pieţele libere şi "guvernul redus"; democraţii, în schimb, au sprijinit redistribuirea bogăţiei, impozitele ridicate, reglementarea pieţelor şi "guvernul mare". Exista un anumit echilibru, iar, deşi alegerile favorizau uneori un partid în detrimentul celuilalt, spiritul "bipartizan" era suficient pentru a asigura un drum "centrist".

În ultimii ani, începând în special cu administraţia Obama-Biden din 2008-2016 şi accelerând în timpul administraţiei Biden-Harris din 2020-2024, Partidul Democrat a adoptat o ideologie din ce în ce mai extremă de stânga. După ce au pierdut o parte din sprijinul lor tradiţional, cum ar fi muncitorii din clasa de mijloc, în favoarea lui Trump în perioada 2016-2020, democraţii s-au concentrat pe "politica identitară", căutând voturi din partea minorităţilor "oprimate" - afro-americani, latini, LGBTQ (lesbiene, gay, transsexuali şi queer).

Strategia democraţilor s-a bazat pe construirea sprijinului partidului în mai multe sectoare-cheie:

- Educaţie - În învăţământul public primar şi secundar, majoritatea profesorilor sunt de stânga, în special datorită influenţei sindicatelor profesorilor dominate de democraţi. În învăţământul superior, profesorii universitari sunt supuşi unei presiuni uriaşe de a adopta opinii de stânga. În consecinţă, generaţii întregi de tineri americani au fost saturate cu ideologie de stânga.

- Mass-media - Majoritatea mass-media este controlată sau influenţată de democraţi. Americanul obişnuit îşi ia informaţiile din surse de stânga.

- Justiţie - În SUA, profesia juridică în ansamblu este de asemenea puternic influenţată de stânga. Acest lucru este valabil mai ales în rândul procurorilor şi judecătorilor, mulţi dintre ei fiind aleşi şi având nevoie de finanţare pentru campanii. Organizaţii neguvernamentale, susţinute de persoane precum George Soros, şi-au canalizat sprijinul către procurori şi judecători de stânga, care administrează o justiţie "de stânga", tratând infractorii ca victime ale sistemului social şi aplicând sancţiuni blânde.

Ca parte a agendei lor de stânga, democraţii au stimulat versiunea americană a "revoluţiei culturale", cunoscută sub numele de wokeness.

Ce înseamnă "woke"?

Wikipedia explică:

"Woke", sinonimul în engleza afro-americană pentru cuvântul din engleza generală "awake" (treaz), a fost folosit din anii 1930 sau mai devreme pentru a se referi la conştientizarea problemelor sociale şi politice care afectează afro-americanii, deseori în expresia "stay woke". Începând cu anii 2010, termenul a fost utilizat pentru a desemna o conştientizare mai largă a inegalităţilor sociale, cum ar fi nedreptăţile rasiale, sexismul şi negarea drepturilor LGBT. "Woke" a devenit, de asemenea, un termen prescurtat pentru idei ale stângii americane legate de politica identitară şi justiţia socială, cum ar fi privilegiul alb şi reparaţiile pentru sclavie în SUA.

Ideologii şi mişcări derivate din wokeness:

- Occupy Wall Street - o mişcare de protest împotriva "bogaţilor" (slogan: "Suntem cei 99%")

- Black Lives Matter (BLM) - mişcarea de protest generată de cazul George Floyd (un delincvent de culoare care a opus rezistenţă la arest şi a fost ucis de un poliţist)

- Antifa - mişcare "antifascistă" care cere desfiinţarea poliţiei

- Critical Race Theory (CRT) - afirmă că orice american non-negru este "ipso facto" vinovat de rasism şi trebuie "re-educat"

- Diversity, Equity and Inclusion (DEI) - susţine angajarea şi promovarea persoanelor ţinând cont de rasă, gen şi preferinţele sexuale. Multe instituţii au creat departamente speciale DEI pentru a implementa aceste politici.

- Procurori şi judecători ultra-liberali care eliberează sistematic infractori minori. Furturile din magazine au devenit răspândite.

Aceste mişcări au apărut în jurul anului 2020. Iniţial, populaţia americană a îmbrăţişat unele dintre ele, dar ulterior a devenit din ce în ce mai nemulţumită. În ultimul an, a apărut o reacţie de respingere. Companiile au început să elimine departamentele DEI. Pe 19 septembrie 2024, The Economist a publicat un articol prevestitor care arăta că ideologia woke atinsese deja apogeul.

Alegerile recente confirmă că ne apropiem de sfârşitul acestei ideologii.

În aceste alegeri, democraţia americană a vorbit elocvent.

"Alegerile au consecinţe", spunea Obama atunci (atunci când câştiga).

Trump are acum un mandat fără precedent pentru a schimba ţara, şi totul sugerează că va face tot posibilul să oprească alunecarea Americii spre stânga.

Sperăm că o va face cu abilitate şi va elimina ameninţarea stângii.